120
Persoana fizică
e) dacă o persoană a dispărut rară a avea ştiri despre ea şi nu a lăsat un mandatar general.
Cazurile de instituire a curatelei prevăzute de legislaţia specială sunt următoarele: a) curatela succesorală notarială [art. 72 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale şi art. 15 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954]. Din prevederile dispoziţiilor legale citate rezultă că aceasta este o curatelă specială, care se instituie de către notar dacă nu există un custode al succesiunii iar conservarea bunurilor succesorale necesită anumite cheltuieli. Tot astfel, notarul va putea numi un custode căruia îi va încredinţa administrarea provizorie a bunurilor succesorale, dacă există indicii că
succesiunea urmează să fie declarată vacantă.
b) curatela surdomutului (art. 816 C.civ.) este menită să-l ocrotească pe surdomutul care nu ştie să scrie şi care, pentru a accepta o donaţie, va fi asîstat de un curator special;
c) curatela specială, instituită de instanţa de judecată în temeiul prevederilor Codului de procedură civilă. Potrivit art. 7 alin. (3) C.proc.civ., dacă reclamantul a chemat în judecată o asociaţie sau o societate rară personalitate juridică şi nu există o persoană
căreia să i se fi încredinţat preşedinţia sau direcţia asociaţiei respective, instanţa, la cererea reclamantului, va numi un curator care să reprezinte interesele asociaţilor. Tot astfel, în cazul decesului uneia din părţile din proces, instanţa poate numi un curator special, care să reprezinte interesele moştenitorilor, până ce aceştia vor interveni în proces (art. 87 pct. 10 C.proc.civ.)
Curatela nu aduce nicio atingere capacităţii de exerciţiu a celui astfel ocrotit. Consecinţele acestui fapt sunt următoarele: cel reprezentat îl poate revoca oricând pe curator; cel reprezentat poate încheia şi personal actul juridic; curatorul trebuie să lucreze conform cu instrucţiunile pe care i le dă cel ocrotit şi să ţină seama de cauza instituirii curatelei.
Curatela persoanei capabile, numită şi curatela propriu-zisă, nu se poate constitui decât cu consimţământul celui reprezentat, astfel că este nelegal procedeul utilizat de o instanţă de judecată care, având de soluţionat un proces de partaj al bunurilor comune şi constatând că în timpul procesului una dintre părţi a decedat, a continuat judecata şi a soluţionat procesul în contradictoriu cu un curator desemnat, în condiţiile art. 1 52
şi urm. C.fam., pentru ocrotirea intereselor moştenitorilor acelei părţi, rămaşi neidentificaţi.1
Pe de altă parte, potrivit art. 155 alin. (2) C.fam. autoritatea tutelară poate da instrucţiuni curatorului, în locul celui reprezentat, în toate cazurile în care acesta din urmă nu este în măsură să o facă.
66. Încetarea curatelei. Ca şi în cazul tutelei trebuie să distingem între încetarea propriu-zisă a curatelei şi încetarea funcţiei curatorului.
Măsura curatelei încetează prin ridicarea sa la dispariţia cauzelor care au condus la instituirea acestei măsuri de ocrotire şi la decesul celui ocrotit.
Curatela mai poate înceta şi prin anularea deciziei prin care a fost instituită.
1 P. Perju, Probleme de drept civil şi procesual civil din practica secţiei civile a Curţii Supreme de Justiţie, Dreptul nr. 11/2001, p. 176.
