Dar dacă legea îi recunoaşte capacitate de exerciţiu persoanei juridice în formare, chiar înainte de desemnarea organelor sale de conducere, cu atât mai mult trebuie să
considerăm ca această capacitate este recunoscută persoanei juridice al cărui proces de constituire s-a încheiat şi care a dobândit astfel capacitate de folosinţă deplină.
Sunt argumente care ne determină să aderăm la opinia conform căreia persoana juridică dobândeşte capacitate de exerciţiu de la data înfiinţării sale, desemnarea organelor sale de conducere marcând numai momentul de la care aceasta poate fi pusă în valoare. 2
81. Conţinutul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice. Noţiunea de „con
ţinut al capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice" este explicată de însăşi definiţia dată acestei capacităţi. Reamintim că am definit capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice ca fiind aptitudinea acestui subiect colectiv de drept de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile, prin încheierea de acte juridice, de către organele sale de conducere.
Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice are ca premisă capacitatea sa de folosinţă astfel încât, pentru stabilirea conţinutului său este necesară, în primul rând, o raportare la conţinutul celei din urmă noţiuni.
Sub acest aspect, conţinutul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice nu poate fi mai întins decât conţinutul capacităţii sale de folosinţă. Cu alte cuvinte, conţinutul 1 Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op. cit., p. 520.
2 Ibidem, p. 520-521. În sensul că momentele de la care persoana juridică dobândeşte capacitate de exerciţiu coincide cu cel al dobândirii capacităţii de folosinţă, a se vedea O. Ungureanu, C. Jugastru, op. cit., p. 335.
