148
Persoana juridică
capacităţii de exerciţiu al persoanei juridice este limitat de conţinutul capacităţii sale de folosinţă.
Pe de altă parte, pe când capacitatea de folosinţă este aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, indiferent care ar fi izvorul acestora, capacitatea de exerciţiu se rezumă
Ia dobândirea drepturilor şi asumarea obligaţiilor prin încheierea de acte juridice. De aici decurge concluzia conform căreia conţinutul capacităţii de exerciţiu al persoanei juridice este mai restrâns decât conţinutul capacităţii sale de folosinţă.
Persoana juridică încheie actele juridice prin organele sale de conducere. În majoritatea cazurilor persoanele juridice au o pluralitate de organe de conducere, dintre care unul este unipersonal iar celelalte sunt colegiale, actele constitutive stabilind competenţele fiecăruia. Fiecare organ de conducere fiind obligat să acţioneze strict conform atribuţiilor care-i sunt conferite de actele constitutive înseamnă că pluralitatea acestor organe generează o altă limitare a conţinutului capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice. Este ceea ce legea prevede expres prin art. 35 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, conform căruia „actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite (s.n), sunt actele persoanei juridice înseşi".
Astfel, la încheierea actelor juridice persoana juridică va fi, de regulă, reprezentată
de organul său unipersonal de conducere, în cadrul unei reprezentări legale. Acesta poate acorda mandat şi unei alte persoane să reprezinte persoana juridică la încheierea unui act juridic, caz în care reprezentarea va fi convenţională.
În raport cu persoana juridică, persoanele fizice care alcătuiesc organele sale de conducere vor răspunde pentru modul în care realizează capacitatea de exerciţiu a acesteia. Este ceea ce rezultă din prevederile art. 35 alin. ultim din Decretul nr. 31/1954, potrivit cărora persoanele care fac parte din organele de conducere vor răspunde faţă
de persoana juridică pentru faptele ilicite pe care le vor săvârşi, cât şi din cele ale art. 36 din acelaşi act normativ, care asimilează raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale de conducere raporturilor dintre mandant şi mandatar', ceea ce înseamnă că aceştia vor răspunde ca şi mandatarii pentru modul în care-şi îndeplinesc funcţiile încredinţate.
82. Încetarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice. Aşa cum am arătat deja, premisa capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este capacitatea sa de folosinţă, ceea ce înseamnă că ea nu poate exista dincolo de momentul la care capacitatea de folosinţă a încetat. Cum capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează odată
cu încetarea existenţei persoanei juridice înseşi înseamnă că acesta va fi şi momentul încetării capacităţii sale de exerciţiu.
83. Sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice. Legea nu prevede expres care este sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice, ceea ce a atras o controversă sub acest aspect în literatura de specialitate şi o practică judiciară neunitară. A fost astfel susţinută atât teoria inopozabilităţii faţă de persoana juridică a actului juridic încheiat 1 Cu precizarea că textul citat face referire şi la situaţiile excepţionale în care legea, actul de înfiinţare sau statutul persoanei juridice în cauză prevăd altfel.
