Exprimarea consimţământului se face prin act scris, încheiat în formă autentică,
[ art. 144 lit. a) şi f)] care are un conţinut prestabilit de lege.1
Toate acestea fac din exprimarea consimţământului un act juridic solemn.
Donarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană nu pot face obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obţinerii unui folos material sau de altă
natură.
Ca o garanţie suplimentară a caracterului liber, informat şi altruist al consimţământului, prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, constituită în cadrul spitalului în care se efectuează transplantul. Membrii comisiei vor semna şi ei înscrisul prin care se exprimă consimţământul la prelevare, certificând astfel că toate condiţiile prevăzute de lege au fost respectate.
Şi primitorul va semna acest înscris. Prin semnarea înscrisului de către primitor acesta confirmă că prelevarea nu face obiectul unor acte şi fapte juridice, în scopul obţinerii unui folos material sau de altă natură. În acest mod se face dovada respectării unei alte condiţii prevăzute de lege: prelevarea trebuie să se realizeze numai în vederea efectuării unui transplant al cărui beneficiar va fi o persoană determinată.
Semnarea înscrisului respectiv şi de către primitor nu transformă însă donarea de celule, ţesuturi sau organe umane într-un contract, corpul uman fiind în afara de comerţ, atât în întregul său cât şi în privinţa părţilor sale componente. Credem că
acesta este şi motivul pentru care legiuitorul a folosit, pentru a-l desemna pe beneficiarul transplantului, termenul de „primitor" iar nu pe acela de „donatar", care este specific contractului de donaţie.
Expresia „a dona" nu este deci folosită de legiuitor cu înţelesul său consacrat de Codul civil, care implică încheierea unui contract de donaţie.
Consimţământul la prelevare este un act juridic unilateral, esenţialmente gratuit şi solemn. Având în vedere domeniul cu totul special în care el este exprimat, consimţământul este revocabil, ceea ce constituie o excepţie de la caracterul irevocabil al actelor juridice unilaterale.
Nicio condiţie de formă nu este impusă pentru retractarea consimţământului. De aceea s-a şi spus că „legea solemnizează consimţământul şi consensualizează revocarea consimţământului". 2
Totuşi, legalizarea prelevării de celule, ţesuturi şi organe umane, în vederea transplantull;li, are drept principală consecinţă juridică faptul că acestea, ca şi corpul din care fac parte, nu mai pot fi considerate indisponibile în obiectul lor; ele pot face obiectul unor acte juridice din moment ce cauza acestora nu este nici ilicită, nici imorală. 3
Interdicţia prelevării de organe, ţesuturi şi celule de la potenţiali donatori minori în viaţă este doar de principiu. Excepţiile sunt reglementate de art. 145 alin. (2) şi ele 1 Conţinutul acestui act este redat în anexa 1 a legii.
2 G. Cornu, op. cit., p. 228.
3 Ph. Ma/aurie, L. Aynes, op. cit., p. 126.