evoluţia pacientei ar fi fost aceeaşi „chiar dacă i s-ar fi administrat masă trombocitară separat, întrucât trombocitele sunt doar un factor de coagulare, iar afecţiunile care au determinat decesul nu puteau fi corectate prin administrarea de masă trombocitară"1 •
O soluţie corectă a fost pronunţată şi în următoarea speţă: un pacient internat într-un spital de psihiatrie este contenţionat2; personalul medical ( desigur insuficient), nu îşi îndeplineşte pe timpul nopţii obligaţia de verificare ( de supraveghere periodică) a pacientului, iar pacientul este omorât, prin strangulare, de un altul, recent internat în acelaşi salon, şi care era deranjat de zgomotul pe care îl făcea cel dintâi. Medicul şi asistenta de gardă care au aplicat măsura contenţionării şi nu au asigurat supravegherea ( observarea periodică) a victimei au fost acuzaţi de ucidere din culpă. Prima instanţă a dispus, în mod corect, achitarea lor, constatând că neîndeplinirea de către aceste persoane a obligaţiilor lor de supraveghere nu este în legătură de cauzalitate cu decesul pacientului, întrucât, de pe de o parte, măsura contenţionării a fost corect aplicată, în considerarea potenţialului auto-vătămător al pacientului, iar, pe de altă parte, legat de neîndeplinirea întocmai a obligaţiei de supraveghere, ,,şi în ipoteza în care prevederile Ordinului nr. 372/2006 3
( ... ) ar fi fost întocmai respectate de către cele două inculpate decesul victimei P.J. s-ar fi produs în aceleaşi condiţii ( ... ). Decesul 1 Jud. Galaţi, sentinţa penală nr. 1 234/2008, definitivă prin decizia penală nr. 923/20 1 0 a C.A. Galaţi, www.rolii.ro; M Ketty Guiu, Infrac
ţiunile omisive improprii, în R.D.P. nr. 1/2002.
2 Contenţionarea este măsura constând în restricţionarea libertăţii de mişcare a pacientului prin folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei gambe sau a ambelor gambe sau pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice protejate, care nu produc vătămări corporale. Modul de aplicare a procedeului este reglementat actualmente prin OMS nr. 488/20 1 6 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 (M.Of. nr. 340 din 4 mai 201 6).
3 Norma în vigoare la data faptei, care prevedea obligaţia de verificare la fiecare 30 de minute; în prezent, verificarea trebuie să aibă loc la fiecare 1 5 minute (art. 9 din OMS nr. 488/20 1 6).
100 Infracţiunile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
pacientului P.J. ar fi putut fi împiedicat numai dacă victima ar fi fost monitorizată permanent de către asistentă" 1 • Altfel spus, chiar dacă obligaţia de supraveghere ar fi fost respectată conform normelor care o impuneau (observare la fiecare 30 de minute), aceasta nu ar fi împiedicat fapta celuilalt pacient, care l-a agresat pe cel imobilizat; fapta ar fi putut fi împiedicată numai printr-o supraveghere permanentă care, pe de o parte, nu era prevăzută ca obligaţie profesională, pe de altă parte, era, în condiţiile date, imposibil de realizat faţă de numărul foarte mare de pacienţi internaţi. Instanţa care pronunţă această soluţie corectă arată în mod expres că recurge la teoria imputării obiective, pe care o explicitează în cuprinsul hotărâri?.
