Un exemplu în acest sens: declaraţia de martor a unui medic practician a fost folosită pentru a stabili care sunt consecinţele practice îndeobşte cunoscute rezultate din folosirea unui cateter concomitent cu efectuarea manevrelor de resuscitare; ca urmare a celor depuse de martor, instanţa a reţinut că deplasarea cateterului în cursul acestei proceduri ( cu consecinţa afectării plămânului) nu era imprevizibilă 1.
Organele judiciare nu recurg încă în mod obişnuit la această
instituţie, a martorului specialist, deşi utilitatea ei este indiscutabilă; cu precădere în cauzele de malpraxis, comportamentul care în mod rezonabil, realist, ar trebui aşteptat de la un cadru medical într-o situaţie dată, capacitatea lui de a prevedea o anumită urmare, în condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea, credem că
sunt informaţii care mai degrabă pot fi obţinute, cu caracter concludent, printr-o astfel de audiere decât pe calea unei expertize; persoane cu aceeaşi pregătire cu cea a suspectului sau inculpatului (de exemplu, medici de aceeaşi specialitate şi cu aceeaşi vechime), care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare (spre exemplu, tot într-un spital judeţean, cu dotări - şi lipsuri - similare spitalului în care s-a petrecut fapta supusă investigaţiei), confruntate de către organul judiciar cu informaţiile pe care le�a avut la dispoziţie suspectul sau inculpatul, vor fumiza informaţii mai relevante asupra conduitei pe care ar fi trebuit să o aibă acesta din unnă şi asupra posibilităţii în concret de a prevedea rezultatul tratamentului decât expertiza care are, în mod inevitabil, un grad mai mare de abstractizare şi obiectivare a concluziilor, un fundament teoretic mai 1 Jud. Galaţi, sentinţa penală nr. 1 141/2007, definitivă prin decizia penală nr. 427/2009 a C.A. Galaţi, precitate.
Câteva probleme în legătură cu probaţiunea
295
