Tata nu-i ca mama
JOSEPHINE SCHWARZ-GERă
discuţie" sunt foarte captivante. Fiecare dintre ei este altfel în dialog. Nu doar vocea şi aspectul fizic sunt diferite, dar fiecare are propriul său ritm şi propria sa cadenţă. Chiar şi durata şi intensitatea se pot deosebi foarte mult de la o persoană la alta.
La începutul „perioadei tatălui", copiii se pot adapta cu preponderenţă unui singur partener de discuţie. Principala lor cale de comunicare este încă cea a dialogului între două persoane. Când interacţionează întâi cu mama, apoi cu tata şi apoi din nou cu o a treia persoană, ei îşi exersează şi îşi perfecţionează competenţele sociale. Următorul pas va fi să pună laolaltă toate aceste experienţe separate într-un întreg mai mare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, copilul are nevoie să i se ofere astfel de ocazii.
Copiii aflaţi în al doilea an de viaţă iubesc situaţiile în trei în care sunt împreună cu părinţii lor. Le place să ia parte la jocuri în trei, cu o minge sau cu alte lucruri care pot fi schimbate dintr-o parte în alta între toţi participanţii. Uneori, ei înşişi joacă rolul de „minge", în acele jocuri în care sunt pasaţi sau aruncaţi încolo şi-ncoace între părinţi. De exemplu, când sunt legănaţi de părinţi într-o pătură sau când sunt ţinuţi la plimbare de câte o mână de fiecare părinte, iar la „unu, doi, trei!" sunt ridicaţi în aer.
Scopul principal urmărit de copii se numeşte apartenenţă. Ei vor să fie o parte valoroasă dintr-un grup.
Un copil de această vârstă poate citi dintr-o multitudine de detalii dacă este deja considerat ca făcând parte din grup sau dacă i se mai.atribuie încă un rol marginal. Stă deja împreună cu ceilalţi la masă? Sau stă separat şi izolat într-un scăunel de copil, cu o măsuţă specială în faţă? Are ca ceilalţi farfuria lui proprie sau încă este privat de ea? Mănâncă precum ceilalţi cu tacâmuri „adevărate" sau doar cu unele de plastic? Trebuie să meargă la culcare, în timp ce ceilalţi mai rămân atât de frumos împreună? Şi, nu în ultimul rând: în cadrul grupului, copilul este tratat exclusiv în modul de doi sau deja în cel de trei?