Tata nu-i ca mama
JOSEPHINE SCHWARZ-GERO
studiile asupra „satisfacţiei la locul de muncă" au arătat că sentimentul de autodeterminare este la cel mai înalt nivel când individul are posibilitatea de „a participa la decizie şi la acţiune".
În ceea ce priveşte vârsta cuprinsă între unu şi doi ani, acestprincipiu are o semnificaţie aparte pentru această etapă de dezvoltare. La această vârstă, autodeterminarea devine tema principală pentru o bună bucată de timp. Ceea ce a fost doar un ingredient devine acum felul principal.
Nu doar conexiunea între lucruri şi efectul obţinut suntimportante pentru copil. Drepturile de autor vin acum şi ele înprim-plan. Cine ce idee a avut şi cine a avut-o primul? Această
etapă poate fi foarte derutantă pentru părinţi.
DESPRE PUNCTELE TEMPORALE
SI SUCCESIUNEA LOR
În principiul autodeterminării, momentele şi succesiunea lorjoacă un rol central. După o anumită acţiune, eventual întâmplătoare (ne sprijinim de un perete), urmează un eveniment (seaprinde lumina). Dacă cele două au loc imediat una după alta,chiar şi noi, adulţii, facem speculaţii cu privire la posibila conexiune dintre ele. Dacă, în schimb, lumina s-ar prinde la câtevaminute după ce ne-am sprijinit de perete, lucrurile ar sta cu totulaltfel. Din punctul nostru de vedere, nu ar exista nicio conexiunetemporală între cele două momente. Deci ceea ce ne sare în ochisunt două situaţii foarte apropiate una de cealaltă şi care se succed într-o anumită ordine.
Pentru a putea găsi o explicaţie la cele întâmplate, întrebareafundamentală este următoarea: ce a fost mai întâi?
