94 Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică
existenţei unui continuum al politeţii, asupra căreia insistă diverşiautori, printre care Fraser şi Nolen (vezi infra, sub 2.5.).
Elementul de noutate cel mai important pe care îl aduce C. Kerbrat-Orecchioni în definirea politeţii este considerarea acesteia dreptansamblu de principii orientate nu numai spre receptor, ci şispre emiţător (Kerbrat-Orecchioni, 1 992, 1 65). La aceasta seadaugă insistenţa asupra pertinenţei lingvistice a politeţii (ibid., 1 60),fenomen care afectează operaţiile de codare şi decodare aenunţurilor, dar şi dezvoltarea unor sugestii ale lui Brown şi Levinsonprivind efectele politeţii asupra organizării schimburilor verbale (ibid.,
233-239).
Sistemul politeţii este constituit, după C. Kerbrat-Orecchioni, dincinci principii generale, distinse în funcţie de orientarea lor spreemiţător sau spre receptor (ibid., 184).
Cele două p r i n c i p i i o r i e n t a t e s p r e r e c e p t o r :(1 ) evitaţi sau atenuaţi ameninţările la adresa eului negativ / pozitival receptorului;
(2) produceţi antiameninţări dirijate spre eul negativ / pozitiv alreceptorului,
reprezintă politeţea în sens strict: (1 ) corespunde conceptului depoliteţe negativă de la Brown şi Levinson; (2) - conceptului de politeţepozitivă. Ele sunt reflectări ale maximei tactului (în raport cu eulnegativ), respectiv ale m?ximelor aprobării, acordului şi simpatiei (înraport cu eul pozitiv) propuse de G. Leech (submaximele care privescdiminuarea costurilor, respectiv a discreditării, dezacordului şi antipatieifaţă de receptor - pentru (1 ) şi augmentarea beneficiilor, respectiv acreditului, acordului şi simpatiei faţă de receptor - pentru (2)).
Deşi au un rolsecundar, p r i n c i p i i Ie orientate spre e m i ţ ă t or sunt necesare pentru a explica funcţionarea fenomenului politeţiiîn întreaga sa complexitate (cf. şi Chen, 2001 , care introduceconceptul de se/f-po/iteness şi încearcă să definească modul în carefuncţionează, în acest caz, o serie de strategii ale politeţii pozitive şinegative). Această serie de principii este complementară cu prima,fără a fi însă simetric organizată. Dacă ambele principii din primaserie sunt favorabile receptorului, numai primul dintre principiile dinseria a doua este favorabil emiţătorului: (3) faceţi în aşa fel încât să
nu suferiţi pierderi prea evidente în ce priveşte eul negativ / pozitivpropriu. Celelalte două principii: (4) evitaţi sau atenuaţi antiame-
