38 Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică
Luând ca bază primele trei criterii, pe care le consideră cele maiimportante, dar ţinând se·ama şi de celelalte criterii, J. Searlestabileşte următoarele clase de acte ilocuţionare:
(1 ) a c t e r e p r e z e n t a t i v e - acte al căror obiectiv esteangajarea emiţătorului, în grade diverse, faţă de adevărul propoziţieiexprimate (propoziţiile pot fi deci evaluate pe dimensiuneaadevărat-fals). Se caracterizează prin orientarea dinspre cuvinte sprerealitate. Atitudinea exprimată este convingerea (B) asupraconţinutului propoziţional p, în legătură cu care nu există restricţii.
Simbolul propus de Searle pentru aoeastă clasă este: 1-- .J,. B(p) (încare 1-- este semnul folosit de G. Frege pentru aserţiune). Verbeleperformative care pot servi ca mărci ale clasei sunt: a afirma, a sugera,
a insista, a jura (că), a presupune, a deduce, a se plânge etc.
(2) a c t e d i r e c t i v e - acte care au ca obiectiv încercareaemiţătorului de a-l determina pe receptor să efectueze o anumită
acţiune (ele sunt deci acte care îl vizează pe receptor). Secaracterizează prin orientarea dinspre realitate spre cuvinte.
Atitudinea exprimată este dorinţa sau voinţa emiţătorului (W).
Conţinutul propoziţional este, în mod necesar, reprezentat deacţiunea (A) viitoare a receptorului. Simbolul clasei este: ! î W(R
face A) (în care ! este semnul solicitării). Verbele performativespecifice sunt: a ordona, a cere, a solicita, a ruga, a invita, a sfătui
etc. În această clasă sunt incluse de Searle şi întrebările, care impungândirii receptorului o anumită direcţie.
(3) a c t e c o m i s iv e - acte prin care se exprimă angajareaemiţătorului de a realiza o anumită acţiune (ele sunt deci acte care îlvizează pe emiţător). Se caracterizează prin orientarea dinsprerealitate spre cuvinte, ca şi actele directive. Atitudinea exprimată
este intenţia emiţătorului (I). Conţinutul propoziţional este, în modnecesar, reprezentat de acţiunea (A) viitoare a emiţătorului. Simbolulclasei este C î I (E face A) (în care C notează obiectivul ilocuţionar, reprezentând iniţiala denumirii engleze). Verbele performative specifice sunt: a promite, a făgădui, a se angaja (să), a jura, a ameninţa etc.
(4) a c t e e x p r e s i v e - acte prin care se exprimă atitudineaemiţătorului, specificată de condiţia de sinceritate, faţă de starea delucruri specificată de conţinutul propoziţional. Nu există nici o direcţieîn care să se orienteze relaţia dintre realitate şi cuvinte; se presupune
