domol - unele în sol greu, argilos,
aşteptând însetate lumina lichidă,
altele în sol nisipos, supuse secetei fără leac.
Fire de iarbă, naive, crescând abundent, sufocându-se unele pe altele, încrezătoare în cea mai bună dintre lumile posibile.
Fire de iarbă vulnerabile,
înfăşurate în emoţia verdelui plăpând,
72 • Magda Grigore
peste care cresc cu repeziciune
buruieni îndrăzneţe,
navigând cu expresii mereu temerare,
peste slăbiciunea şi vremelnicia trupului firav.
Sub fiecare fir de iarbă
e o prăpastie de nedescris,
care se poate deschide în oricare clipă!
Fiecare fir de iarbă a fost sortit
frigului sau arşiţei, sau iernii care va veni; fire de iarbă inutile în leagănul anului, soldaţi cu garda jos la vederea zăpezii -
viaţă orizontală,
soldaţi de rând cu trupul supus putrezirii.
Unde sunt dorinţele voastre, emoţiile, speranţa şi toate frământările sufletului?
... unde e floarea vieţii în care aţi crezut, trupul hrănit cu ploi luminoase şi cu soare crud?
Cum se coace într-o clipă
culoarea voastră aguridă,
cum se usucă timpul vostru
şi roua visului se evaporă ca şi cum nu ar fi fost?
Fire de iarbă fără număr, resturi vegetale, ofrandă vieţii crescute
dintr-o tulpină secretă, subterană.
În numele poemului • 73
Ce anotimp însingurat,
câtă amărăciune strânsă-n mugurii dezolării, ai vieţii trecute şi ai visării,
stă gata să-şi deschidă abisul!
