- readuc în minte imagini ale obiectelor care nu mai sunt prezente, permiţând gândirii să prelucreze în mod complex o mulţime de date ale experienţei anterioare;
- pregătesc şi uşurează generalizările de gândire, conţinând în structura lor însuşiri comune şi caracteristice;
- în general, actul deciziei este precedat de reprezentarea diferitelor posibilităţi, cu avantajele şi dezavantajele lor.
■ Reprezentare şi percepţie
- cele două sunt procese cognitive senzoriale;
- percepţia este unitară, în timp ce reprezentarea este fragmentară;
- percepţia leagă subiectul de aici şi acum, în timp ce reprezentarea îi dă o anumită autonomie;
- în percepţie obiectul este redat simultan cu fondul său, semnalizând atât însuşiri esenţiale, cât şi neesenţiale; în reprezentare, obiectul se detaşează
de ambianţă, proiectându-se pe un ecran mental ca simbol figurativ, ca substitut al obiectului; prin această reprezentare devine punct de plecare al generalizărilor gândirii prefigurând categorialitatea;
- reprezentările au un rol important în imaginaţie şi creativitate.
PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE
Gândirea
Este considerată drept nivelul cel mai înalt deprelucrare şi integrare a informaţiei despre lumeaexternă şi despre noi înşine.
Omul gândeşte:
- în prezenţa obiectelor;
- în absenţa obiectelor, pe baza capacităţii de aînlocui un obiect cu un simbol al lui;Orice proces de gândire presupune informaţii despre:
- însuşirile generale ale obiectelor şi claselor deobiecte;
- relaţiile dintre obiecte şi clase;Pe baza gândirii omul realizează înţelegerea,explicarea şi previziunea unor fapte. Înţelegerea poateavea caracter spontan, ca operaţie de integrare rapidă,de recunoaştere, de semnificare sau caracter discursiv,ca activitate mentală de durată, care antrenează
informaţii, experienţă, integrare, transfer.
■ Gândirea are: