- reuneşte pe plan mintal însuşirile caracteristice aleunei clase de obiecte; toate obiectele care posedă
însuşirile din conţinutul noţiunii formează sferanoţiunii;
- noţiunile se ierarhizează de la cele cu sferă mică,dar conţinut bogat, la cele cu sferă largă, darconţinut sărac;
- noţiunile se clasifică în: empirice (reflectă însuşiriconcrete, întâmplătoare, diferite de la individ laindivid); ştiinţifice (reflectă trăsături generale,esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor - aceleaşipentru toţi indivizii); concrete şi abstracte;3.6
- noţiunile se formează în condiţiile dezvoltăriipsihice, prin acumulare de experienţă, prinînsuşirea limbii şi a culturii;
b) judecata
- include mai multe noţiuni între care există anumiteraporturi; formularea ei este însoţită de o stareafectivă; atunci când judecata se referă la propriapersoană, obiectivitatea ei tinde să se reducă orichiar să dispară; când urmăreşte să convingă,aduce argumente şi oferă posibilitatea verificării.
c) raţionamentele
- sunt formate din judecăţi; se combină la rândul lorîn teorii;
- se pot distinge mai multe tipuri: raţionament prinanalogie, raţionament inductiv şi deductiv (toatesunt strategii de căutare a adevărului).
■ Intelectul şi procesele cognitive superioare
• Intelectul
- desemnează sistemul de relaţii, activităţi şi procesepsihice superioare (inteligenţă, gândire, memorie,limbaj, imaginaţie);
- este prezent şi la animale, într-o formă elementară,şi constă în capacitatea de a distinge adecvatstimuli din câmpul perceptiv, în capacitatea de a37
stabili relaţii între stimuli prin raportare la stărileproprii de necesitate, în capacitatea de a elaborascheme anticipative de desfăşurare a acţiunilorpentru atingerea obiectivelor;
- la om atinge un nivel superior de dezvoltareîntrucât prelucrează mijlocit informaţia, elaborează
generalizări şi abstractizări, descoperă legi şi relaţiiîntre fenomene;
• Gândirea şi rezolvarea problemelor
- gândirea se pune în mişcare când apare oproblemă pentru rezolvarea căreia se pot folosiprocedee algoritmice (succesiunea de paşi strictdeterminaţi a căror respectare duce la obţinerearezultatului) sau procedee euristice (din fiecarepunct se desprind mai multe căi posibile din care,pe baza unor criterii, se alege una potrivită).
• Tipologia gândirii
- tipul de gândire analitic „despică firul în patru";
- tipul de gândire sintetic se concentrează pe întreg,pe ansamblu, cu subestimarea detaliilor;
- gândirea convergentă parcurge drumul de ladiversitate la unitate;
- gândirea divergentă se axează pe căutarea a câtmai multor soluţii, pornind de la un punct de plecare;este considerată caracteristica de bază ainteligenţei;
38
