PROCESE COGNITIVE SENZORIALE
Senzaţiile
Pe parcusul dezvoltării sale biologice şi psihice omul îşi dezvoltă capacităţi specifice de cunoaştere a lumii şi a lui însuşi, ca entitate distinctă în mediul social şi natural, cunoaştere ce se realizează prin:
- procese cognitive senzoriale (senzaţii, percepţii, reprezentări);
- procese cognitive intelectuale (gândire, memorie, imaginaţie);
■ Senzaţiile:
- sunt modalităţi de reflectare în creierul omului a însuşirilor concrete ale obiectelor şi fenomenelor lumii reale, în condiţiile acţiunii lor nemijlocite asupra receptorilor;
- constituie legătura informaţională cea mai simplă a omului cu realitatea;
- diferenţierea lor practică este dificilă întrucât excitaţiile, care ajung în scoarţa cerebrală ca urmare a stimulării receptorilor de către însuşiri
(J.1:;
diferite ale aceluiaşi obiect, se leagă între ele, într-osinteză corticală, motiv pentru care în mod obişnuit,omul nu are simple senzaţii, ci percepţii;
- se deosebesc calitativ de senzaţiile animalelor, laom fiind un produs al dezvoltării sale istorice;
- sunt rezultat al activităţii reflexe a analizatorilor, carăspuns la stimulări simple.
■ Analizatorul este un subsistem anatomo-fiziologiccare realizează, la nivele diferite de complexitate şifineţe, analiza însuşirilor concrete ale stimulilor dinmediul extern sau intern. Este compus din:
- receptor, format din celule nervoase de maresensibilitate faţă de stimuli, existente la nivelulorganelor de simţ (limbă, nas, ochi, urechi);
- calea de comunicare, respectiv fibre nervoase princare se transferă informaţia la nivelul scoarţeicerebrale;