"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Discursul filosofic” de Michel Foucault

Add to favorite „Discursul filosofic” de Michel Foucault

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

Michel Foucault

discursului filosofie însuşi. Asta implică faptul că ordinea cronologică de apariţie a acestor forme nu exclude ca anumite funcţii discursive care corespund unor tipuri diferite de istorie a filosofiei să poată fi combinate, la rândul lor, într-o abordare istorico-filosofică determinată, precum, de pildă, la Jean Hyppolite (1 907-1 968). Aşa cum declară Foucault în 1 969 într-un omagiu adus lui Hyppolite după moartea lui, acesta din urmă „confrunta cu bună ştiinţă propria întreprindere cu două

din marile opere care îi erau contemporane şi pe care le-a salutat în lecţia sa inaugurală de la College de France. Cea a lui M . Merleau-Ponty, cercetare a articulaţiei originare dintre sens şi existenţă; şi cea a lui M. Gueroult, analiză axiomatică a coerenţelor şi structurilor filosofice. Între aceste două repere, opera lui J . Hyppolite a constat întotdeauna, de la bun început, în a numi şi a face să apară - într-un discurs deopotrivă filosofie şi istoric - punctul în care tragicul vieţii capătă sens într-un logos, în care geneza unei gândiri devine structură a unui sistem, în care existenţa însăşi se vede articulată într-o Logică .

Între o fenomenologie a experienţei prediscursive de felul celei a lui Merleau-Ponty şi o epistemologie a sistemelor filosofice -

aşa cum apare la M . Gueroult -, opera lui J . Hyppolite poate fi citită şi ca o fenomenologie a rigorii filosofice sau ca o epistemologie a existenţei filosofie reflectate" (M. Foucault, ,,Jean Hyppolite. 1 907-1 968" [1 969], în DE I, n r. 6 7, pp. 807-8 1 4, aici pp. 8 1 0-81 1 ; vezi şi J . Hyppolite, ,, Le�on inaugurale au College de France", 1 9 decembrie 1 963, în Figures de la pensee philosophique. Ecrits de Jean Hyppolite, 1 9 3 1 - 1 968, Paris, PUF, 1 971 , voi . 11, pp. 1 003-1 028). Pentru raportul dintre Foucault şi Hyppolite, vezi şi infra, nota 5 din cap. 1 1 , pp. 246-248.

7. Foucault se referă aici la o idee pe care o regăsim, cu mici diferenţe, atât la Gueroult cât şi la Vuillemin, şi anume că validitatea unei opere sau a unui sistem filosofie este dată de mijloacele de probă, care restituie ceea ce Foucault numeşte „armătura lui logică" (vezi supra, p. 201 ). Mai ales Vuillemin urmăreşte această cale, declinând chestiunea validităţii unei filosofii în termeni de formalizare logico-matematică şi cu ajutorul 218

Descrierea filosofiei

filosofiei anglo-saxone a limbajului (vezi supra, nota 4 din cap. 8, pp. 1 62-165), căruia îi deplânge ignorarea aproape completă - cu excepţia lui Benveniste - în contextul filosofie francez; vezi J. Vuillemin, ,,Un frani;:ais peut-il encore comprendre Ies philosophes d'outre-Manche?" [1966-1967], ed.

de B. Meles, Les Etudes philosophiques, nr. 112, 2015, pp. 9-30.

Chiar dacă va recunoaşte mai târziu că nu există criteriu raţional de decizie în filosofie, în Physique et Metaphysique kantiennes (Paris, PUF, 1955), Vuillemin susţine că „filosofia este ea însăşi o ştiinţă (p. 3), iar în La philosophie de /'algebre (op.cit.), îşi propune să „utilizeze analogiile cunoaşterii matematice pentru a critica, reforma şi defini, pe cât posibil, metoda proprie filosofiei teoretice", fapt ce-l va face să revendice o „comunitate de metodă între matematică şi filosofie", amândouă supuse metodei axiomatice (ibid., p. 5). Asupra acestui punct, a se vedea J. Bouveresse, Qu'est-ce qu'un systeme phi/osophique?, op.cit., îndeosebi „Cours 8. Comment se fait le choix entre Ies systemes". Foucault însuşi recunoaşte că matematica, după mutaţia discursului filosofie efectuată de Nietzsche, poate foarte bine să

propună „acte filosofice" şi să participe prin asta, mai ales prin descrierea structurilor formale ale limbajului, la un structuralism în sensul larg, întâlnind o filosofie capabilă să efectueze un diagnostic al actualităţii; vezi M. Foucault, ,,La philosophie structuraliste permet de diagnostique ce qu'est «aujourd'hui»", art.

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com