Ajutoare umanitare este cel mai reuşit film al lui Hofer şi, după gustulmeu, cel mai bun scurtmetraj românesc de după '89. Preocuparea regizorului pentru multiculturalitate - atinsă în celelalte două titluri - îşi găseşteaici împlinirea într-o poveste aproape fără cuvinte, de un haz rafinat, numai puţin dărâmător. Descinderea a trei tineri străini, veniţi cu „ajutoareumanitare" într-un sat ardelenesc, devine prilej de chermeză voioasă, încare se schimbă saluturi (,,Welcome to ... us!", îi întâmpină primarul - Ion
Hanna Hofer
73
Fiscuteanu), săruturi (străinii şi trei fete din sat) şi obiceiuri (,,iarbă" şi cântări din frunză). Stră�nii aduc scaune stomatologice, românii le îndeasă-n dubiţă cârnaţi şi caltaboşi. La 16 minute, Ajutoare umanitare este un film perfect. Deloc întâmplător, este şi cel mai exportat scurtmetraj semnat Hanno Hofer.
Alex. Leo ŞERBAN
Cristian M ungiu
Născut la 27 aprilie 1968, la laşi. La 16 ani debutează cu proză în săptămânalul cultural ieşean „Cronica". Din 1989 este angajat în presa scrisă saucolaborează la diverse publicaţii (,,Opinia Studenţească", ,,Monitorul",
,,Expres", ,,Pro Cinema" etc.). Trece şi pe la televiziune (Tele 7abc, Bucureşti)şi prin radio (Radio Nord Est, laşi). Absolvă în 1993 Filologia (secţia Română-Engleză) la laşi, iar în 1998, UATC (secţia Regie film) la Bucureşti.
Este asistent de regie pentru mai multe coproducţii turnate în România,printre care şi Trenul vieţii (1998) de Radu Mihăileanu. Mâna lui Paulişta (1998),filmul lui de diplomă, obţine Marele Premiu al Festivalului CineMAiubit. După
absolvire, scrie şi regizează alte trei scurtmetraje, toate prezentate şi premiate în importante festivaluri de profil: Nici o Întâmplare (1999), Corulpompierilor (2000) şi lapping (2000, Premiul pentru regie la DaKINO şiPremiul pentru scurtmetraj al UCIN). Lungmetrajul de debut, Occident(2002), are peste 53.000 de spectatori plătitori în circuitul cinematograficautohton. Filmul are premiera mondială la Cannes (secţiunea paralelă „Quainzaine des Realisateurs"), fiind apoi preluat de peste 75 de alte festivaluriinternaţionale. Obţine premii importante la Mons (Belgia), Leeds (MareaBritanie), Sofia (Bulgaria), Tessalonik (Grecia), Annonay, Rennes şi Montpellier (Franţa), dar şi la TIFF (Cluj). De asemenea, este distins cu cinci premiiUCIN (printre care cele pentru regie, scenariu şi filmul anului) şi cu MarelePremiu Prometheus pentru „Opera Prima". Occident intră pe marile ecranedin Belgia, Elveţia şi Spania şi este difuzat de televiziuni din Germania, Olanda,Elveţia, Coreea de Sud, Grecia şi România. Scenariile pentru şapte scurtmetraje sunt incluse într-un volum electronic de Editura LiterNet în 2002; înacelaşi an, scenariul lungmetrajului Occident (varianta finală) apare, în 25.000