152
„Noul val" în cinematografia românească
Înainte de a ajunge regizor, ai debutat ca prozator, cu romanul Mesteci şi respiri mai uşor. În textele tale se simţea un excelent bun-simţ
cinematografic. Te-ai gândit vreodată să le ecranizezi?
Romanul întreg a fost iniţial ca un scenariu, numai că mi-am dat seama pe parcurs că nu voi avea niciodată bani să fac filmul ăla aşa cum doream eu. Întâmplător, un scriitor a citit textele mele şi mi-a spus, entuziasmat, să continuu să scriu, pentru că nu scriu rău. Am continuat, spunându-mi: ,,Ca să vezi, s-a descoperit un nou prozator în România .. . ". În fine, acum nu sunt deloc mândru de cartea aia, mi-e chiar ruşine câteodată
de ea, dar a apărut şi n-am ce să mai fac. M-am distrat cu ea, iar vreo două-trei capitolaşe de acolo îmi sunt dragi şi înseamnă
ceva pentru mine.
Ai vrea să faci ni�te scurtmetraje pe baza lor?
Nu, în nici un caz, aş vrea să fac un lungmetraj după ele, care să se cheme chiar aşa, Mesteci # respiri mai u�or. Mi-ar plăcea să fac povestea băieţilor ălora, dar e un film de aproape două
ore, foarte costisitor. Din punct de vedere tehnic, filmul e realizabil, dar suma de bani de care aş avea nevoie e destul de mare în momentul acesta, pentru mine. Mă rog, poate că e vorba de o sumă normală, dacă stai să te gândeşti care sunt sumele cu care se fac filme, chiar şi în Europa. E un film care vorbeşte despre o anumită epocă, dar din punctul meu de vedere, adică
mai mult decât personal, şi nu sunt convins că CNC-ul ar vrea să finanţeze un proiect ca ăsta. E tabloul unei generaţii confuze, cum a fost generaţia mea. O generaţie prinsă la mijloc: în acel moment erau prea tineri ca să-şi dea seama ce se întâmplă, acum sunt poate prea adulţi, resemnaţi, ca s-o ia de la început, nu mai au forţa necesară pentru a o lua de la zero. În ceea ce
