Etică şi integritate academică
un mediu propice dezvoltării intelectuale, emoţionale şi socialea studenţilor, precum şi de a conduce cercetări care să aibă unimpact pozitiv asupra societăţii.
Acest principiu îşi are rădăcinile în tradiţia etică autilitarismului, care promovează ideea că acţiunile morale suntacelea care maximizează bunăstarea generală. Totuşi, aplicareaacestui principiu în etica academică depăşeşte calculul utilitaristsimplificat, recunoscând complexitatea bunăstării în mediuleducaţional şi de cercetare. Acesta implică nu doar absenţaprejudiciului, ci şi promovarea activă a bunăstării.
În mediul academic, principiul binefacerii se manifestă
pe mai multe planuri:
În educaţie: instituţiile de învăţământ superior trebuie să ofereo educaţie de calitate care să contribuie la dezvoltarea personală
şi profesională a studenţilor. Acest lucru include crearea unuimediu de învăţare care să recunoască şi să răspundă nevoilordiverse ale studenţilor şi să promoveze egalitatea de şanse.
În cercetare: cercetarea trebuie să fie condusă cu scopul de agenera cunoaştere care să aibă un impact pozitiv asuprasocietăţii, contribuind la rezolvarea problemelor importante şiîmbunătăţirea calităţii vieţii. De asemenea, cercetătorii trebuiesă asigure protecţia şi bunăstarea participanţilor la cercetare,minimizând riscurile şi asigurându-se că beneficiile potenţialeale cercetării depăşesc posibilele prejudicii.
În administrare: deciziile administrative şi politicileinstituţionale trebuie să reflecte principiul binefacerii,asigurându-se că resursele sunt alocate şi utilizate într-unmod care sprijină misiunea educaţională şi de cercetare a 56
