şi vulturii se transformaseră
într-un nor împotriva căruia era
zadarnic să lupţi. Zări mai întâi coloana de praf care se ridica spre vest, apropiindu-se cu
repeziciune, şi, când se urcă în jeep şi încercă să studieze mecanismul
mitralierei, hotărât să se apere, văzu pata cenuşie, compactă a unui alt vehicul ce venea din sud, mai încet şi mai greoi, pe a cărui turelă se afla un tun uşor cu tir rapid. Vederea sa ageră
îl făcu să
înţeleagă
că împotriva acestei arme orice
încercare de rezistenţă
era de prisos şi încercă
să se consoleze cu ideea că
învinsese deşertul deserturilor din Tikdabra şi că oaspetele lui reuşise să-1 înfrângă. doar fidelitatea faţă de
îşi luă puşca şi înainta până la marginea hamadei, fără să caute protecţia stâncilor sau a tufişurilor, în timp ce Abdul-el-Kebir rămase în spatele său, în afara bătăii gloanţelor.
îşi pregăti arma şi aşteptă, calculând distanţa şi momentul în care jeepul avea să ajungă în bătaia puştii, dar când putu să vadă perfect soldaţii şi şovăi, cu arma pregătită, dacă să-1 doboare pe şofer sau pe cel ce se pregătea să-şi încarce mitraliera, răsună
în depărtare o explozie, un obuz şuieră
prin aer şi
vehiculul zbură în bucăţi, lovit în plin şi oprindu-se pe loc, ca şi cum s-ar fi izbit de un zid invizibil. Un cadavru ciopârţit zbură la peste patruzeci de metri, altul se dezintegra
de parcă
n-ar fi existat niciodată
şi, în câteva secunde, din jeep nu rămase
decât o grămadă de fiare fumegânde. Gacel Sayah, inmouchar din neamul KelTalgimus, supranumit Vânătorul,
rămase împietrit, uluit, incapabil, poate pentru singura dată înţeleagă ce se întâmpla în faţa ochilor săi.
în viaţa lui, să
în cele din urmă, se întoarse încet spre cel de-al doilea vehicul, tancheta pe şenile ce-şi continua drumul imperturbabilă şi care se opri cam la douăzeci de metri de el, exact în punctul unde se uneau hamada şi „pământul pustiu". Un om înalt, cu o mustaţă
îngrijită, uniformă
de culoarea nisipului şi
steluţe pe manşetă coborî imediat şi înainta cu pas hotărât, oprindu-se în faţa targui-ului.
• Abdul-el-Kebir ? întrebă. Gacel arătă în spatele său.
Ofiţerul răsuflă uşurat şi clătină din cap ca şi cum ar fi scăpat de o mare greutate.
• în numele guvernului meu şi al meu personal, vă urez bun venit în ţara noastră... Este o onoare pentru mine să vă escortez până la postul militar şi să- 1 însoţesc personal pe preşedintele Kebir până în capitală...