"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Touareg” de Alberto Vázquez-Figueroa

Add to favorite „Touareg” de Alberto Vázquez-Figueroa

1

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:
Text Size:

torturaţi în beciuri. Deşi unii spun că sunt vaietele sufletelor tuturor celor ucişi acolo jos. In zori, scot cadavrele pe poarta din spate, într-un furgon de marfă.

• De ce îi omoară?

• Politica, răspunse celălalt cu un gest plictisit, în oraşul ăsta blestemat totul e politică. Mai ales de când Abdul-el-Kebir e liber. O să iasă cu bucluc!

exclamă, apoi arătă

cu mâna o străduţă

laterală

spre care se îndreptă,

traversând strada principală. Vino! spuse. Pe-aici.

Dar Gacel tăgădui şi arătă spre capătul bulevardului :

• Nu, spuse. Mă duc la minister.

• La minister? se miră celălalt. La ora asta ? De ce?

• Trebuie să-1 văd pe ministru.

• Dar ministrul nu locuieşte acolo. Acolo lucrează. Ziua.

• O să-1 aştept.

• Fără să dormi ?

Feroviarul vru să

spună

ceva, dar deodată

se uită

la Gacel cu atenţie,

observă sulul de covoare pe care-1 strângea la piept, văzu hotărârea din ochii lui întunecaţi, dincolo de crăpătura dintre turban şi văl, şi brusc se simţi stânjenit, fără să ştie exact din ce cauză.

• E târziu! spuse, cuprins de o nelinişte subită. E foarte târziu şi mâine trebuie să lucrez.

Traversă strada foarte grăbit, cu riscul de a fi călcat de un mare camion

de gunoi, şi dispăru în întunericul străduţei, după multe ori ca să verifice dacă targui-ul venea după el.

ce întoarse capul de mai

Acesta nici măcar nu se clinti. Aşteptă să dispară camionul şi putoarea lui şi continuă să meargă singur pe bulevardul lat, slab luminat,

cu silueta lui înaltă, veşmintele fluturându-i în vânt, absurd şi anacronic în acel peisaj cu clădiri masive, ferestre întunecate şi porţi încuiate, stăpân absolut al oraşului adormit, pe care părea că vrea să i-1 dispute doar un câine vagabond.

Mai târziu trecu o maşină încetişor din pragul unei porţi.

galbenă, iar pe urmă

o femeie îl chemă

Se apropie respectuos şi rămase descumpănit văzându-i decolteul şi

fusta crăpată

ce lăsa să

se vadă

un picior, dar ea fu şi mai încurcată

când

lumina unui felinar îi îngădui să-1 vadă bine.

• Ce vrei ? întrebă cu oarecare timiditate.

• Nu, nimic - se scuză Noapte bună!

• Noapte bună!

Are sens