fi lipsit nimeni, domnule sergent. Căldura era ciudat ca vreunul să rămână afară într-o asemenea zi. Se auzi un murmur de unanimă aprobare. Sergentul cugetă câteva clipe:
• Cine-a ieşit la latrină? Trei oameni ridicară mâna. Unul dintre ei protestă:
• Eu n-am stat nici două minute. Asta m-a văzut şi eu l-am văzut pe el. Se îndreptă spre al treilea.
• Pe tine te-a văzut cineva ? Negrul cel slab îşi croi drum din spate.
• Eu. S-a dus până la dune şi s-a întors fără să se abată din drum. I-am văzut şi pe ăştia doi... Nu dormeam şi pot să vă garantez, domnule sergent, că nimeni n-a părăsit baraca mai mult de trei minute. Singurul care era afară era Mulay. Făcu o pauză şi adăugă, părând că nu dă importanţă faptului:
• Şi dumneavoastră, bineînţeles. Sergentul-major se foi stingherit, îşi pierdu stăpânirea de sine pentru câteva zecimi de secundă şi simţi o sudoare
rece prelingându-i-se pe şira spinării. Se întoarse spre Mulay, care rămăsese înţepenit lângă uşă, şi îl fulgeră cu privirea.
• Păi, dacă n-a fost nici unul dintre ei, şi nici eu, şi nu e nimeni în jur pe o rază de o sută de kilometri, mi se pare că va trebui să... Se întrerupse brusc, pentru că
i se aprinsese o luminiţă
în minte, şi
slobozi o înjurătură, care era, în acelaşi timp, un strigăt de bucurie.
• Targui-ul! Fir-ar să fie! Targui-ul! Caporal!
• Ordonaţi, dom' sergent.
• Nu mi-ai povestit despre un târgui care nu v-a lăsat să intraţi în tabăra lui ? Ţi-1 aminteşti ? 55 Caporalul ridică din umeri, cu un gest de îndoială:
• Toţi tuaregii sunt la fel când poartă vălul, dom' sergent.
• Dar ar putea fi cel care a înnoptat ieri aici ? Negrul cel scheletic răspunse în locul lui.
• Ar putea fi, dom' sergent. Am fost şi eu atunci. Era înalt, uscăţiv, cu o gandurah1 albastră, fără mâneci, peste alta albă şi o pungă mică sau o amuletă din piele roşie agăţată la gât.
Sergentul îl întrerupse cu un gest; s-ar fi zis că scăpa din rărunchi.
un oftat de uşurare îi
• El e, fără
îndoială, zise. Nemernicul
ăsta a avut curajul să
intre aici şi
să-i taie gâtul căpitanului sub nasul nostru. Caporal! Inchide-1 pe Mulay. Dacă scapă, ordon să fii împuşcat. Pe urmă, fă-mi legătura cu capitala. Aii!
• Ordonaţi, dom' sergent, spuse negrul.
• Pregăteşte toate vehiculele... Provizii maxime de apă, combustibil şi hrană. O să-1 găsim pe porcul ăsta chiar dacă se ascunde în fundul iadului.
Peste o jumătate de oră, postul militar din Adoras forfotea, cuprins de o activitate cum nu se mai văzuse de pe vremea creării lui sau de pe când făceau escală acolo marile caravane venite din sud. 1. Tunică de lână, mătase sau bumbac fără mâneci, purtată de arabi. Nu se opri toată noaptea, ducând cămila de frâu, la lumina unei luni
timide şi a miilor de stele, ce îi permitea să
distingă