Guvernatorul se lăsă
să cadă
într-unui din fotoliile garniturii de piele
neagră ce ocupa un colţ al încăperii, slobozi o dâră de fum şi tăgădui printr-un gest:
• Poate că
nu, spuse într-o doară. Poate o să
se dezmeticească, o să
lupte pentru viaţa lui şi o să
priceapă că
nu poţi veni în regiunea asta citind Beau geste1 şi imitându-1 pe Duperey. Făcu o pauză lungă. 1. Trilogie despre Legiunea străină, scrisă de P.C. Wren. — Mi s-a încredinţat o misiune: să curăţ regiunea de orice urmă a
vechiului romantism decadent şi a paternalismului bolnăvicios şi să fac ca
această
provincie şi oamenii ei să
fie folositori spre binele nostru comun. Aici
există petrol, fier, cupru, fosfaţi şi mii de alte bogăţii de care avem nevoie dacă
vrem să
devenim o naţiune puternică, progresistă şi modernă - negă cu
convingere. Şi nu pot face asta cu oameni ca locotenentul Razman, ci cu tipi ca Malik sau căpitanul Kaleb... E trist să recunosc asta, dar nu e nici un motiv ca tuaregii să existe în plin secol XX, cum nu e pentru indienii din Amazonia şi n-a
fost pentru pieile roşii americane. Ţi-i imaginezi pe indienii sioux alergând pe
câmpiile din vest, urmărind cirezi de bizoni printre sonde de petrol sau centrale
atomice? Există forme de viaţă ce împlinesc un ciclu vital şi sunt condamnate
la dispariţie şi vrem, nu vrem, asta se petrece cu nomazii noştri. Trebuie să-i facem să se adapteze sau să-i exterminăm.
• Sună foarte dur...
• La fel suna şi când am început să spunem că trebuie să-i alungăm pe francezii care convieţuiau cu noi de o sută de ani. Mulţi erau chiar prietenii mei
personali, fuseserăm împreună
la şcoală
şi îi cunoşteam după
nume şi după
preferinţe. Dar venise momentul să
sfârşim cu ei fără
sentimentalisme, şi aşa
am făcut. Sunt lucruri care trebuie să acesta e unul dintre ele.