Ai încălca o lege ca să respecţi alta?
114
— Nu, bineînţeles, recunoscu Gacel. Dar nu va trebui să-i fac rău. Dacă
ea înţelege că de răspunsul ei, de faptul că dacă îmi dezvăluie sau nu unde se află Abdul-el-Kebir depinde viaţa ta, imi va spune unde este.
Hassan-ben-Koufra se gândi la Tamat, la cei treisprezece ani de căsătorie şi la cei doi copii şi fu absolut convins că targui-ul avea dreptate. Şi n-o putea
învinovăţi, pentru că
ştia că
el ar fi făcut la fel. în fond şi la urma urmei, a
dezvălui unde se afla Abdul-el-Kebir nu însemna punerea lui în libertate.
• E în fortul de la Gerifîes, zise în cele din urmă. Gacel avu senzaţia că spunea adevărul şi socoti în minte distanţa.
• O să am nevoie de trei zile ca să ajung acolo şi de încă una ca să fac
rost de cămile şi provizii - cugetă îndelung, şi în glasul lui se ghicea un ton
oarecum amuzat. Asta înseamnă că atunci când îmi vor pregăti o ambuscadă la
guelta de la Sidi-el-Madia, eu o să fiu deja în Gerifîes - îşi bău ceaiul încet, cu
delectare. Ne vor aştepta o zi, maxim două, înainte de a pricepe ce s-a întâmplat cu adevărat şi de a le da de ştire celorlalţi să mă aştepte... Am timp! afirmă convins. Da. Cred că am timp.
glas.
• Şi cu mine ce-o să
faci ? întrebă
guvernatorul cu un uşor tremur în
• Ar trebui să te ucid, dar o să-ţi las apă şi provizii pentru zece zile. Dacă mi-ai spus adevărul, o să trimit pe cineva după tine. Dacă m-ai minţit şi Abdul- el-Kebir nu e acolo, o să mori de foame şi de sete, pentru că nimeni nu poate rupe legăturile curelelor din piele de cămilă.
• Cum ştiu că într-adevăr o să trimiţi pe cineva să mă elibereze?
• N-ai cum s-o ştii, dar o voi face... Ai bani? Guvernatorul Hassan-ben-Koufra arătă cu bărbia spre portofelul pe care îl
ţinea în buzunarul de la spate al pantalonilor, şi targui-ul îl luă.
Alese bancnotele mari şi le rupse cu grijă în două. Păstră una din jumătăţi şi o puse pe cealaltă în portofel, pe care îl lăsă lângă foc.
• O să caut un nomad, o să-i dau jumătatea asta şi o să-i explic unde
poate găsi cealaltă jumătate - surâse pe sub văl. Pentru o asemenea sumă,
orice beduin şi-ar călări cămila o lună întreagă. Nu-ţi face griji, îl linişti. Va veni cineva după tine. Acum, scoate-ţi pantalonii.
• De ce ? se alarmă.
• O să petreci zece zile în peştera asta, legat de mâini şi de picioare...
Dacă urinezi şi faci pe tine o să-ţi iasă bube - făcu un gest expresiv cu mâinile. O să-ţi fie mai bine cu curul gol... Excelenţa sa, guvernatorul Hassan-ben-Koufra, autoritate supremă şi
indiscutabilă într-un teritoriu mai mare decât Franţa, vru să protesteze, dar se răzgândi, îşi înghiţi mândria şi furia şi începu să-şi descheie cu greu cureaua şi pantalonii. Gacel îl ajută
să şi-i scoată, apoi îl legă
conştiincios, iar la sfârşit îi luă
ceasul şi un inel cu un briliant mare.
• Cu asta am să plătesc cămilele şi proviziile, spuse. Sunt sărac şi a