― O vei găsi, spuse Bliss.
― Sper, spuse Trevize.
― De fapt, prietene, spuse Pelorat, am impresia că această discuţie i-a dat câştig de cauză lui Bliss, fără a fi nevoie de prea mult efort. De ce nu recunoşti că argumentele ei justifică decizia ta? Gaia este valul care va aduce viitorul pentru omenire.
― Pentru că, spuse Trevize cu asprime, în momentul în care am luat decizia nu aveam aceste argumente. Nu ştiam nici unul dintre aceste detalii despre Gaia. Altceva m-a influenţat, cel puţin inconştient. Ceva fundamental, care nu depinde de detaliile Gaiei. Asta trebuie să găsesc eu.
Pelorat ridică o mână împăciuitoare:
― Nu te enerva, Golan.
― Nu mă enervez. Mă aflu pur şi simplu sub o tensiune insuportabilă. Nu vreau să fiu buricul Galaxiei.
― Nu te condamn, Trevize, spuse Bliss, şi îmi pare sincer rău că soarta te-a obligat să îţi asumi acest rol... Când vom ateriza pe Comporellon?
― Peste trei zile, spuse Trevize, şi numai după ce ne vom opri la una dintre staţiile orbitale de intrare.
― N-ar trebui să avem nici o problemă, nu-i aşa? spuse Pelorat.
Trevize ridică din umeri:
― Depinde de numărul navelor care se apropie de planetă, de numărul staţiilor de intrare, şi, în primul rând, de regulamentul specific care permite sau refuză intrarea. Regulamentele astea se schimbă din când în când.
Pelorat interveni, indignat:
― Cum adică, să ne refuze intrarea? Cum ar putea ei să refuze intrarea unor cetăţeni ai Fundaţiei? Comporellon nu face parte din dominionul Fundaţiei?
― Ei bine, da... şi nu. Există o problemă legală delicată în jurul acestui subiect, şi nu ştiu sigur cum o interpretează cei de pe Comporellon. Presupun că există probabilitatea să ni se refuze intrarea, dar nu cred că este o probabilitate mare.
― Şi dacă suntem refuzaţi, ce facem?
― Nu ştiu prea bine, spuse Trevize. Să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. După aceea vom face planuri, în funcţie de noua situaţie.
11
Se aflau acum suficient de aproape de Comporellon pentru a-l vedea ca pe un glob de mari dimensiuni, fără a mai avea nevoie de mărirea telescopică. Dacă se făcea însă uz de telescop, se puteau vedea chiar şi staţiile de intrare. Se aflau mult mai departe de planetă decât majoritatea celorlalte structuri de pe orbită, şi erau bine luminate.
Far Star apropiindu-se în direcţia polului sud, jumătate din planetă era permanent luminată de soare. Staţiile de intrare aflate în partea întunecată se vedeau mai clar, ca nişte scântei luminoase. Erau plasate pe un arc de cerc în jurul planetei, la distanţe egale. Şase dintre ele erau vizibile (plus şase pe partea luminată, fără îndoială) şi înconjurau planeta cu viteze constante, identice.
Pelorat, uşor înfiorat de această privelişte, spuse:
― Sunt şi alte luminiţe, mai aproape de planetă.
― Nu cunosc planeta în amănunt, aşa că nu-ţi pot da lămuriri. Unele ar putea fi fabrici orbitale, sau laboratoare, sau observatoare, sau chiar oraşe-navă. Unele planete preferă să-şi ţină toate obiectivele de pe orbită în partea întunecată, cu excepţia staţiilor de intrare. De exemplu, aşa face Terminus-ul. Evident, Comporellon se conduce după un principiu mai liberal.
― Spre care staţie de intrare ne îndreptăm, Golan?
― Depinde de ei. Am trimis cererea de aterizare şi vom primi peste puţin timp instrucţiuni spre care staţie de intrare să ne îndreptăm, şi când. Depinde foarte mult de numărul navelor care încearcă să intre în acest moment. Dacă la fiecare staţie s-a format o coadă din câte zece nave, va trebui să avem răbdare.
― N-am călătorit decât de două ori la distanţe hiperspaţiale faţă de Gaia, spuse Bliss, şi de fiecare dată am fost pe sau aproape de Sayshell. Nu m-am îndepărtat până la o astfel de distanţă.
Trevize o privi cu severitate:
― Are vreo importanţă? Eşti în continuare Gaia, nu-i aşa?
Bliss păru iritată pentru moment, însă apoi începu să chicotească.
― Trevize, trebuie să recunosc că de data asta m-ai prins, spuse ea. Cuvântul “Gaia” are două înţelesuri. Se poate folosi pentru a desemna planeta fizică, un obiect globular solid în spaţiu. Mai poate fi de asemeni folosit pentru a desemna obiectul viu care include acel glob. Pentru a vorbi corect, ar trebui să folosim două cuvinte diferite pentru aceste două concepte diferite, dar Gaienii ştiu întotdeauna, din context, care anume sens este folosit. Recunosc că din când în când un Izolat poate fi pus în încurcătură.
― Ei bine, spuse Trevize, admiţând că eşti la multe mii de parseci depărtare de Gaia-planetă, mai faci in continuare parte din Gaia-organismul viu?
― Dacă ne referim la organism, sunt în continuare Gaia.
― Şi nu există nici o atenuare?
― În esenţă, nu. Ţi-am spus deja că apare o complicaţie în plus, dar rămân Gaia.
― Nu ţi-a trecut niciodată prin minte, spuse Trevize, că Gaia poate fi văzută ca o caracatiţă Galactică ― monstrul legendar ― care îşi întinde tentaculele pretutindeni? Nu trebuie decât să pui câţiva Gaieni pe fiecare dintre lumile locuite, şi devii efectiv Galaxia. De fapt, probabil că aţi şi făcut asta. Unde v-aţi instalat Gaienii? Presupun că unul sau mai mulţi pe Terminus, şi unul sau mai mulţi pe Trantor. Până unde aţi mers?
Era clar că Bliss nu se prea simţea în largul ei:
― Ţi-am promis că n-am să te mint, Trevize, dar asta nu înseamnă că sunt obligată să-ţi dezvălui întregul adevăr. Sunt unele lucruri pe care nu este nevoie să le afli. Iar poziţia şi identitatea fragmentelor individuale ale Gaiei fac parte din acestea.
― Pot afla motivul existenţei acestor tentacule, Bliss, chiar dacă nu ştiu unde se află?
― Părerea Gaiei este că nu ai nevoie să le ştii.
― Am impresia totuşi că pot face presupuneri. Voi vă credeţi în postură de protectori ai Galaxiei.
