― Eu n-am de unde să ştiu. Dumneata te pricepi mai bine.
Dr. Endelecki oftă şi se mişcă în scaun:
― Nu ştiţi nimic despre genetică, nu-i aşa, Profesore?
― Nu, nu ştiu. Nimeni nu le poate şti pe toate.
― Aveţi perfectă dreptate. Nici eu nu cunosc nimic despre... cum îi spuneţi?... psihoistoria dumneavoastră.
Ridică din umeri, apoi continuă:
― Dacă aţi dori să-mi explicaţi ceva în legătură cu psihoistoria, ar trebui să o luaţi de la început şi este probabil ca nici aşa să nu înţeleg nimic. Acum, revenind la genetică...
― Da?...
― O genă imperfectă nu înseamnă de obicei nimic. Există gene imperfecte... atât de imperfecte şi atât de importante încât produc dereglări teribile. Însă sunt foarte rare. Majoritatea genelor imperfecte pur şi simplu nu funcţionează cu o acurateţe absolută. Sunt ca nişte roţi uşor dezechilibrate. Vehicolul continuă să meargă. Tremurând uşor, dar merge.
― Asta are Wanda?
― Da. Mai mult sau mai puţin. La urma urmelor, dacă toate genele ar fi perfecte toţi am arăta exact la fel, ne-am comporta în exact acelaşi mod. Oamenii sunt diferiţi din cauza diferenţelor la nivelul genelor.
― Dar situaţia nu se va înrăutăţi pe măsură ce avansează în vârsta?
― Ba da. Cu toţi avem probleme pe măsură ce îmbătrânim. Am observat că şchiopătaţi. Din ce cauza?
― M-a atins sciatica, murmură Seldon.
― Aţi avut-o toată viaţa?
― Bineînţeles că nu.
― Ei bine, unele dintre genele dumneavoastră au mers din ce în ce mai rău cu trecerea timpului şi asta este cauza pentru care şchiopătaţi.
― Ce se va întâmpla cu Wanda în timp?
― Nu ştiu. Nu pot face predicţii pentru viitor, Profesore; cred că ăsta este domeniul dumneavoastră. Totuşi, dacă ar fi să risc o estimare, aş spune că Wanda nu va avea nimic neobişnuit ― cel puţin, din punct de vedere genetic.
― Sunteţi sigură? întrebă Seldon.
― Va trebui să mă credeţi pe cuvânt. Aţi dorit să aflaţi despre genomul Wandei, şi aţi acceptat riscul de a descoperi lucruri pe care poate ar fi fost mai bine să nu le ştiţi. Însă eu vă spun că, după părerea mea, nu va păţi nimic rău.
― Genele imperfecte... n-ar trebui sa le punem la punct? Le putem pune la punct?
― Nu. În primul rând, ar costa foarte mult. În al doilea rând, există şanse ca ele să se deregleze din nou. Şi, în sfârşit, oamenii se opun acestui lucru.
― De ce?
― Pentru că sunt în general împotriva ştiinţei. Ar trebui să ştiţi asta mai bine ca oricine, Profesore. Mă tem că, mai ales după moartea lui Cleon, misticismul a câştigat teren. Oamenii nu cred în repararea genelor pe cale ştiinţifică. Ar prefera sa rezolve lucrurile prin pase magnetice sau prin cine ştie ce alte procedee. Ca să fiu sinceră, mie îmi este greu să-mi continui munca. Finanţarea lasă de dorit.
Seldon dădu din cap:
― Vă înţeleg foarte bine situaţia. Psihoistoria o explică, dar, sincer să fiu, nu credeam că lucrurile se vor înrăutăţi atât de rapid. M-am implicat prea mult în propria mea muncă pentru a mai vedea dificultăţile din jurul meu.
Oftă, după care continuă:
― Am văzut Imperiul Galactic decăzând uşor timp de treizeci de ani... dar acum începe să se prăbuşească mult mai repede şi nu văd cum pot opri acest lucru.
― Încercaţi?
Dr. Endelecki părea amuzată.
― Da, spuse Seldon.
― Vă urez succes. Referitor la sciatică... ştiţi, acum cincizeci de ani v-aţi fi putut vindeca. Acum însă nu se mai poate.
― De ce nu?
― Păi, echipamentele folosite au dispărut; oamenii care puteau lucra cu ele se ocupă acum de altele. Medicina este în declin.
― Ca şi toate celelalte, murmură Seldon pentru sine. Dar să ne întoarcem la Wanda. Am senzaţia că este o tânără foarte deosebită, cu un creier care diferă de al majorităţii oamenilor. Ce spun genele despre creierul ei?
Dr. Endelecki se lăsă pe spate în scaun:
― Profesore Seldon, ştiţi câte gene sunt implicate în funcţionarea creierului? Vă reamintesc că, dintre toate funcţiile trupului uman, funcţia creierului este cea mai complexă. De fapt, din câte ştim noi, nu există în Univers ceva mai complex decât creierul uman. Aşa că să nu vă surprindă dacă vă spun că mii de gene contribuie la buna funcţionare a creierului.
― Mii?
― Exact. Şi este imposibil să verifici toate aceste gene pentru a vedea dacă au ceva deosebit. Vă cred pe cuvânt în privinţa Wandei. Este o fată neobişnuită, cu un creier neobişnuit, dar în genele ei nu văd nimic care să-mi spună ceva despre creierul ei... decât, desigur, că este normal.