Raych făcu tot posibilul pentru a-l studia pe noul său interlocutor, fără însă ca figura sa să-şi piardă expresia de naivitate inofensivă. Omul avea ochi verzui şi pătrunzători, iar mâna dreaptă i se încleşta aproape ameninţător într-un pumn, odihnindu-se pe tăblia mesei.
Raych privi cu ochii larg deschişi spre celălalt, aşteptând.
Bărbatul spuse din nou:
― Pretinzi că eşti Joranumit.
Raych făcu tot posibilul pentru a arăta stingherit. Nici nu era greu. Spuse:
― De ce întrebaţi, domnule?
― Nu cred că eşti suficient de în vârstă.
― Sunt destul de în vârstă. Obişnuiam să urmăresc discursurile lui Jo-Jo Joranum, la holovizor.
― Poţi să-mi dai câteva citate?
Raych ridică din umeri:
― Nu, dar am reţinut ideile.
― Eşti un tânăr curajos, dacă spui deschis că eşti Joranumit. Unora nu le place asta.
― Mi s-a părut că în Wye sunt mulţi Joranumiţi.
― Probabil. De asta ai venit aici?
― Caut de lucru. Poate că un alt Joranumit m-ar putea ajuta.
― Şi în Dahl sunt Joranumiţi. De unde vii?
Recunoscuse accentul lui Raych. Accentul nu putea fi disimulat.
― M-am născut în Millimaru, spuse Raych, dar am crescut mai mult în Dahl.
― Făcând ce?
― Nu cine ştie ce. M-am mai dus pe la şcoală.
― Şi de ce eşti Joranumit?
Raych îşi permise sa se aprindă un pic. N-ar fi putut trăi într-un Dahl asuprit, desconsiderat, fără a avea motive serioase de a fi Joranumit. Spuse:
― Cred că guvernul Imperiului ar trebui sa fie mai bine reprezentat, oamenii să aibă o participare mai largă, să existe mai multă egalitate între diferitele sectoare şi lumi. Oricine care are minte şi inimă este de aceeaşi părere, nu?
― Şi ai vrea să vezi abolită domnia Împăraţilor?
Raych făcu o pauză. În general, oamenii se aventurau destul de mult în declaraţiile subversive, însă de obicei nu se spunea nimic neplăcut referitor la Împărat.
― N-am zis asta, spuse el. Cred în Împărat, dar este prea greu pentru un singur om să conducă Imperiul.
― Nu este un singur om. Este o întreagă birocraţie Imperială. Ce părere ai despre Hari Seldon, Primul Ministru?
― N-am nici o părere. Nici nu-l cunosc.
― Nu ştii decât că populaţia ar trebui să se implice mai mult în treburile guvernului. Aşa-i?
Raych îşi permise să se arate puţin nelămurit:
― Asta obişnuia să spună Jo-Jo. Nu ştiu cum îi spuneţi dumneavoastră. Am auzit uneori că i se spune "democraţie", dar nu ştiu foarte bine ce înseamnă.
― Democraţia este un lucru pe care l-au încercat multe lumi. Unele îl mai încearcă şi acum. Nu cred că au avut ceva de câştigat. Deci, eşti democrat?
― Aşa îi spuneţi dumneavoastră?
Raych îşi lăsă capul să cadă, de parcă s-ar fi gândit adânc:
― Eu mă simt mai în largul meu dacă îmi spun Joranumit.
― Desigur, ca dahlit...
― Am trăit o perioada acolo, dar nu sunt chiar dahlit.
― ... eşti cu trap şi suflet pentru egalitatea dintre oameni şi alte lucruri din astea. Dahliţii fiind un grup oprimat, este normal să gândească astfel.
― Am auzit că în Wye sunt bine văzute ideile Joranumite. Ei nu sunt oprimaţi.
― Aici intervin alte motive. Vechea familie a Primarilor de Wye şi-a dorit dintotdeauna să aibă tronul. Ştiai asta?
