Dar am făcut toate aceste lucruri. Le-am făcut pe toate și, ceea ce este și mai rău, le-am făcut deoarece mama și cu tata simţeau că așa trebuia să
procedăm.
* * *
După ce totul s-a terminat, Van Houten a venit spre mine și mi-a pus o mână grăsulie pe umăr, zicându-mi:
— Mă puteţi lua și pe mine cu mașina? Mi-am lăsat mașina închiriată la poalele dealului.
Am ridicat din umeri, iar el a deschis portiera din spate dreapta în timp ce tata descuia mașina.
Înăuntru, s-a aplecat între scaunele din faţă și a spus:
— Peter Van Houten: Romancier Emerit și Dezamăgitor Semiprofesionist.
403/462
S-au prezentat și părinţii mei. El le-a strâns mâinile. Eram destul de surprinsă că Peter Van Houten zburase de la capătul celălalt al lumii ca să
asiste la o înmormântare.
— Cum de…, dar el m-a întrerupt.
— Am folosit diabolicul vostru internet pentru a urmări necrologurile din Indianapolis.
A vârât mâna în buzunarul costumului lui de in și a scos o sticlă mică de whisky.
— Și ai cumpărat pur și simplu un bilet și…
M-a întrerupt din nou în timp ce desfăcea ca-pacul sticlei.
— A costat o mie cinci sute la clasa întâi, dar deţin suficient capital să-mi permit asemenea toane. Și băuturile sunt gratuite în avion. Dacă ești ambiţios, aproape că poţi echilibra balanţa.
Van Houten a luat o dușcă de whisky și s-a aplecat în faţă pentru a-i oferi și tatălui meu, care i-a zis:
— Ăăă…, nu, mulţumesc.
Apoi, Van Houten a făcut semn cu sticla spre mine. Am luat-o.
404/462
— Hazel! a strigat mama, dar eu am deschis sticla și am sorbit din ea.
M-a făcut să-mi simt stomacul aidoma plămânilor. I-am dat înapoi sticla lui Van Houten, care a luat o gură mare din ea și apoi a spus:
— Așa deci. Omnis cellula e cellula.
— Poftim?
— Iubitul tău Waters și cu mine am corespondat un pic și în ultima lui…
— Stai, acum îţi citești corespondenţa primită
de la fani?
— Nu, el a trimis-o acasă la mine, nu prin intermediul editorului meu. Și nu prea l-aș putea numi fan. Mă dispreţuia. Dar, oricum, insista că
voi fi iertat de purtarea mea greșită dacă aveam să
particip la funeraliile sale și aveam să-ţi spun ce se întâmplă cu mama Annei. Așa că, iată-mă și iată-ţi răspunsul: Omnis cellula e cellula.
— Poftim? l-am întrebat iar.
— Omnis cellula e cellula, a spus el din nou.
Toate celulele provin din celule. Fiecare celulă se naște dintr-o celulă precedentă, care s-a născut dintr-o celulă precedentă. Viaţa vine din viaţă.
405/462
Viaţa generează viaţa generează viaţa generează
viaţa generează viaţa.
Am ajuns la poalele dealului.
— Bine, da, i-am spus eu.
N-aveam chef de așa ceva. Peter Van Houten n-avea să deturneze funeraliile lui Gus. N-aveam să-i permit eu.
