— Noisa nusa nimic cu nabooeni! Urlă Boss Nass mâniat.
Dintr-o dată, Padme se desprinse de ceilalţi şi păşi în faţa reginei.
— Te-ai descurcat bine, Sabe, dar acum a sosit rândul meu, spuse ea încet şi se întoarse cu faţa spre Boss Nass.
— Asssta cine? Întrebă conducătorul gungan.
Lângă Anakin, R2-D2 emise un bip încetişor de recunoaştere. Droidul înţelesese primul. Padme îşi îndreptă spinarea.
— Eu sunt regina Amidala, anunţă cu voce puternică şi clară. Sabe, bodyguardul meu loial, îmi serveşte uneori ca sosie. Îmi pare rău pentru că v-am amăgit dar, în condiţiile date, sunt sigur că veţi înţelege.
Se întoarse către Jedi, privindu-l o clipă şi pe Anakin. — Domnilor, îmi cer iertare că v-am indus în eroare.
Reveni apoi iute spre Boss Nass, care se încrunta suspicios, neînţelegând în mod evident ce se întâmplă.
— Deşi popoarele noastre nu s-au înţeles mereu, continuă ea îndulcindu-şi vocea, am trăit întotdeauna în pace. Până acum. Federaţia Comercială, cu tancurile şi cu ―mecanisssii‖ ei, a distrus tot ce am construit noi cu trudă. Gunganii se ascund, iar nabooenii au fost închişi în lagăre. Dacă nu acţionăm rapid, toate valorile noastre vor fi pierdute pe vecie.
Îşi împreună mâinile şi le întinse în faţă.
— Vă cer să ne ajutaţi, înălţimea Voastră.
Se opri. Apoi continuă:
— Ba nu, vă implor.
Se lăsă brusc într-un genunchi în faţa liderului uimit al gunganilor. Printre nabooeni se auzi un murmur de surprindere.
— Suntem servitorii voştri umili, Înălţimea Voastră, rosti Padme apăsat astfel încât să audă toată lumea. Soarta noastră este în mâinile voastre. Vă implorăm să ne ajutaţi.
Făcu un semn şi, unul câte unul, toţi cei care o însoţeau se lăsară în genunchi – cameristele, Panaka, piloţii şi gărzile nabooene. Anakin şi cei doi Jedi fură ultimii care o imitară. Cu colţul ochiului, Anakin îl văzu pe Jar Jar rămas în picioare în mijlocul lor, privind în jur uimit şi şocat.
Pentru o clipă, nimeni nu scoase un cuvânt. Apoi un hohot de râs, lent şi gros, se înălţă din gâtul lui Boss Nass.
— Ho, ho, ho! Eusa plac asssta! Asssta bun. Voisa nusa credeţi mai buni ca gungani. Se apropie, întinzând o mână: Voisa ridicaţi, regina Amidala. Voisa vorbit cu mine, da? Noisa poate prieteni!
* * *
Holograma lordului Sith apăru într-un tremur de mantii şi umbre, în timp ce ucenicul său şi neimoidienii străbăteau încet coridorul care lega sala tronului de piaţă.
— Am trimis patrule, îşi încheie Gunray raportul către figura sinistră din hologramă. Le-am localizat deja nava în mlaştină. Nu va dura mult până îi vom prinde, lordul meu.
Darth Sidious tăcea şi, pentru o clipă, Gunray se temu că nu fusese auzit.
— Mişcarea reginei este neaşteptată, vorbi în cele din urmă lordul Sith cu o voce atât de joasă încât abia putea fi auzită. Este prea agresivă. Lord Maul, ai grijă!
— Da, maestre, mârâi încet celălalt Sith, licărind din ochii galbeni.
— Ai răbdare, toarse Darth Sidious, cu capul plecat în umbra glugii şi cu mâinile ascunse în faldurile mantiei negre. Lasă-i pe ei să facă prima mişcare.
În tăcere, Darth Maul şi neimoidienii îşi continuară drumul, iar holograma dispăru lent.
* * *
Boss Nass era la fel de schimbător pe cât era de gras, iar modificarea atitudinii sale faţă de nabooeni fusese radicală. După ce decisese că regina nu i se considera superioară, că era sinceră atunci când solicita ajutorul gunganilor, îşi schimbase iute poziţia. Desigur, era important şi faptul că amândurora le displăceau în aceeaşi măsură droizii de luptă. Poate că se grăbise atunci când considerase că ―mecanisssii‖ nu-i vor găsi pe gungani în mlaştini. Otoh Gunga fusese atacată în zori, cu două zile în urmă, şi locuitorii fuseseră alungaţi din casele lor. Boss Nass nu intenţiona să stea cu mâinile în sân în această privinţă. Dacă se putea concepe un plan pentru alungarea invadatorilor, atunci armata gungană avea să facă totul ca să dea o mână de ajutor.
Îi scoase pe Amidala şi pe însoţitorii ei din mlaştină şi-i duse la marginea câmpiilor din sudul Theedului. Orice atac urma să fie lansat de aici, iar regina venise la gungani având deja în minte un plan specific.
Primul pas în planul acela implica trimiterea căpitanului Panaka într-o misiune de recunoaştere în oraş.
Pe când stăteau la adăpostul ceţurilor din mlaştină şi priveau întinderea câmpiei, aşteptând întoarcerea lui Panaka, Boss Nass se apropie greoi de Jar Jar.
— Tusa descurcat bine, Jar Jar Binks! Urui el, punându-şi braţul cărnos după umerii subţiri ai tânărului gungan. Tusa aduss nabooeni ssi gungani împreună!
Asssta curajoss.
Jar Jar se foi stânjenit de pe un picior pe celălalt.
— Voisa nusa trebuie sspuneţi asssta. Asssta nimic.
— Nusa, tusa mare războinic, declară Boss Nass, strângându-l puternic la piept şi golindu-i plămânii de aer.
— Nusa, nusa, persistă celălalt ruşinat.
— Aşa că noisa facem pe tusa general în armata gungană! Concluzionă vesel Boss Nass.
— Poftim? Exclamă Jar Jar înspăimântat. General? Eusa? Nusa, nusa! Icni el, iar ochii i se rotiră în cap, limba îi ieşi de-un cot şi se prăbuşi leşinat.
Padme conferea cu Jedi şi cu generalii gungani, printre care tocmai fusese inclus Jar Jar, aşa că Anakin, încurcat, se întrebă dacă n-ar fi fost mai bine să ţină companie santinelelor care cercetau câmpia în aşteptarea lui Panaka. Călare pe kaadu, gunganii patrulau perimetrul mlaştinii sau supravegheau prin macro-binocluri din vârful copacilor, ori de pe statuile vechi, asigurându-se că nu vor fi luaţi prin surprindere de patrulele Federaţiei. Anakin stătea la baza unei coloane de templu, încercând să-şi revină după dezvăluirile lui Padme. Toţi fuseseră bineînţeles surprinşi, dar parcă nimeni mai mult decât el. Nu mai era sigur ce simţea faţă de fată acum, ştiind că nu era o simplă cameristă, ci o regină. Îi declarase că se va căsători cu ea într-o bună zi, şi chiar crezuse asta, dar era oare posibil ca un fost sclav să se însoare cu o regină? Dorea să fi stat de vorbă cu ea, însă nu avusese nici o ocazie.
