O clipă mai târziu, Anakin alerga împreună cu Jedi, Padme, Eirtae, R2-D2 şi contingentul de soldaţi şi piloţi nabooeni spre uşa deschisă a hangarului.
* * *
Jar Jar stătea călare pe kaadu, după ce îşi redobândise stăpânirea de sine şi poziţia în fruntea trupei sale. Cât vedeai cu ochii, armata gungană era răspândită de-a latul câmpiei. Asemenea unor păsări, kaadu treceau prin iarba înaltă, cu capetele plecate, legănându-i pe călăreţi în ritmul pasului lor. Gunganii purtau coifuri din piele şi metal, armuri de corp cu mici scuturi circulare fixate pe şolduri, şi încărcătoare energetice cu trei armături pentru amplificarea câmpului de forţă, ce se înălţau ca nişte pene metalice dinapoia şeilor. Fambaa care transportau generatoarele fuseseră plasate la distanţe egale printre gungani, pentru asigurarea protecţiei maxime în momentul activării câmpului de forţă protector. Aidoma unor tancuri, şopârlele masive se mişcau greoi printre kaadu, animale mai iuţi, iar câmpia se cutremura la trecerea lor.
În fruntea armatei călărea generalul Ceel şi unitatea sa de comandă, urmaţi de stindardele lui Otoh Gunga şi ale celorlalte oraşe, care fâlfâiau în vârful suliţelor lungi.
Ca un talaz masiv şi rostogolitor de trupuri întunecate, armata gungană sui o colină şi se opri la semnul generalului Ceel.
Dincolo de o vale lungă şi puţin adâncă, armata Federaţiei îi aştepta pe următoarea creastă. Primul front, alcătuit din şiruri de PAM-uri şi tancuri, se întindea pe o adâncime de peste un kilometru, cu blindajele şi armele scânteind în lumina soarelui amiezii. Ridicându-se ca nişte fortificaţii printre vehiculele mai mici, se zăreau uriaşele transportoare ale Federaţiei, carcase masive plutind pe perne de aer deasupra solului; trapele boturilor bulbucate erau închise acum şi orientate spre gungani. Droizi de luptă pilotau tancurile şi PAM-urile, învelişuri metalice goale, fără chip, imune la durere, lipsite de emoţii, programate să lupte până la distrugerea finală.
Jar Jar Binks privi cu gura căscată armata droidă. Nu se zărea nici o creatură vie, nici măcar una din carne şi oase, nici măcar una care să reacţioneze la clocotul teribil al bătăliei, aşa cum urma să se întâmple cu gunganii. I se zbârlea pielea numai când se gândea ce însemna asta.
Fambaa îşi ocupaseră poziţiile, iar generalul Ceel ordonă activarea generatoarelor scutului. Turbinele uriaşe zumzăiră, înviind, şi un arc de lumină roşie ţâşni din generatorul plasat deasupra unei fambaa, coborând pe următorul, cu raza lăţindu-se şi lungindu-se până ce cuprinse întreaga armată gungană, cu toţi soldaţii şi kaadu. Culoarea luminii protectoare se schimbă din roşu în auriu şi tremură ca un miraj în deşert. Părea că armata gungană ar fi fost sub apă, înghiţită parcă de o mare luminoasă şi clară.
Armata Federaţiei testă imediat eficienţa scutului. La semnalul droidului-comandant OOM-9, care la rândul său răspundea ordinelor primite de la centrul de comandă orbital, tancurile deschiseră focul şi tunurile laser trimiseră salvă după salvă. Raze pârjolitoare loviră scutul, spărgându-se pe suprafaţa de energie fără s-o poată străpunge.
Sub acoperişul protector, gunganii aşteptau răbdători, cu armele pregătite, încrezători în puterea scutului lor. Călare pe kaadu, Jar Jar se crispă şi tremura îngrozit, murmurând rugăciuni pentru a îndepărta distrugerea care altminteri îl aştepta cu siguranţă. Artileria Federaţiei îşi continuă atacul neobosită, revărsând fulgere de energie din ţevi şi izbind scutul gunganilor. Exploziile, scânteile şi descărcările de plasmă erau orbitoare şi asurzitoare, dar gunganii rămaseră pe poziţii.
În cele din urmă, tunurile Federaţiei amuţiră. Indiferent cât ar fi încercat, nu puteau străpunge scutul de energie. La adăpostul acestuia, gunganii ovaţionară, fluturându-şi armele triumfători.
Tancurile şi PAM-urile se retraseră, lăsând locul transportoarelor masive. Trapele din boturile rotunde se deschiseră, dezvăluind şirurile de rackuri din interior, care glisară pe şine lungi, scoţând la iveală nenumărate rânduri de droizi de luptă pliaţi şi suspendaţi în cârlige. După ce rackurile se extinseră complet, începură să fie coborâte şi separate, aducând mii de droizi.
În faţa armatei gungane, generalul Ceel şi comandanţii săi schimbară priviri îngrijorate.
Rackurile porniră să elibereze droizii de luptă, care se depliară la unison, ridicându-se în picioare, cu membrele extinse şi corpurile perfect verticale. Mâini metalice traseră de după umeri puştile blaster cu care erau echipate toate unităţile.
La comanda lui OOM-9, armata de droizi începu să mărşăluiască spre gungani şi rândurile metalice strălucitoare acoperiră întinderea ierboasă de la un orizont la altul.
Scutul gungan era proiectat să împiedice pătrunderea obiectelor cu masă mare şi viteză relativ mică, de tipul vehiculelor artileriei, dar şi a celor cu masă mică şi viteză mare, care generau căldură extremă, aşa cum erau proiectilele. Nu putea însă respinge droizii mici, care se mişcau încet, chiar dacă ar fi fost grupaţi în număr foarte mare. Jar Jar începu să-şi dorească să se fi aflat altundeva, gândindu-se că, indiferent cât de puternică ar fi fost armata gungană, era copleşită de maşinăria de metal care mărşăluia acum spre ei.
Gunganii se pregătiseră însă pentru luptă şi nu erau speriaţi de numărul adversarilor. Toţi îşi activară suliţele energetice şi praştiile, armându-le pentru atac. La piciorul colinei, primele şiruri de droizi ajunseră la marginea scutului energetic şi începură să treacă prin el. Câmpul de forţă nu-i afecta în nici un fel. Ridicând blasterele la umeri, deschiseră focul.
Gunganii replicară în mijlocul tânguirilor scoase de uriaşii corni curbaţi. O ploaie de suliţe se revărsă asupra droizilor ce avansau, iar mânerele şi vârfurile lor explodară în momentul impactului, sfârtecând membre şi trunchiuri metalice. Praştiile propulsau bile energetice, provocând alte distrugeri. Mortierele azvârliră proiectile în mijlocul droizilor, făcând goluri mari în rândurile atacatorilor. Droizii se clătinară şi încetiniră, apoi reîncepură să avanseze; sute de luptători noi luau locul celor căzuţi, mărşăluind indiferenţi prin scutul de energie şi pătrunzând în raza de acţiune a armelor gungane.
În centrul unităţii sale de comandă, generalul Ceel îşi îndemnă luptătorii, strângând liniile defensive în faţa şopârlelor fambaa şi a generatoarelor, pentru a le proteja, ştiind că dacă scutul ar fi căzut, tancurile Federaţiei ar fi lansat imediat ofensiva.
Droizii de luptă, ale căror trupuri metalice reflectau razele soarelui şi focul armelor, şi gunganii, supli şi cu piele portocalie, se angajară în luptă corp la corp.
Rezistând tentaţiei de a închide ochii, înaintea atacului inamic, Jar Jar lovi cu călcâiele în kaadu pe carel călărea şi şarjă împreună cu ceilalţi.
* * *
În liniştea relativă a sălii tronului din palat, un loc pe care îl considerau sigur şi izolat de orice pericol real, Gunray şi Haako priveau videcranul uriaş pe care se succedau cu rapiditate imagini ale luptei ce se purta în hangarul principal. Însoţiţi de soldaţi şi piloţi nabooeni, cavalerii Jedi pătrunseseră în interiorul complexului şi săbiile lor laser hăcuiau droizii de luptă care încercau să le stea în cale.
— Cum au intrat în oraş? Murmură stupefiat Haako.
— Nu ştiu, clătină din cap Gunray. Crezusem că bătălia se va da departe de noi. Ochii îi erau holbaţi de spaimă. E prea aproape!
Se întoarseră la unison, când Darth Maul pătrunse în sală, purtând o sabie cu mâner lung. Ochii galbeni sclipeau pe faţa tatuată în roşu şi negru a lordului Sith, iar mantia unduia întunecată înapoia sa.
Gunray şi Haako făcură instinctiv un pas înapoi, nici unul dintre ei nedorind să-i stea în cale.
— Lord Maul, îl salută Gunray, înclinând scurt din cap.
— Ţi-am spus că-i mai mult decât pare! Îl privi dispreţuitor Darth Maul cu o expresie sălbatică, nebună. Jedi au venit în Theed cu un motiv, vicerege. Au un plan al lor ca să ne înfrângă.
— Un plan? Întrebă neimoidianul îngrijorat.
— Un plan care va eşua, te asigur. (Pe faţa tatuată apăru un zâmbet răutăcios.) Am aşteptat mult momentul acesta. M-am pregătit pentru el fără încetare. Jedi vor regreta decizia de a reveni aici.
În vocea lui aspră exista ceva care înspăimânta. Lordul Sith aştepta nerăbdător confruntarea, cu trupul încordat, flexionând în permanenţă degetele deasupra mânerului armei. Neimoidienii nu-i invidiau pe aceia pe care îi căuta.
— Aşteptaţi aici până mă întorc, ordonă el scurt.
— Unde te duci? Întrebă înspăimântat Gunray, când lordul Sith porni spre docurile speederelor.
— Tu unde crezi, vicerege? Se răsti Darth Maul. În hangar, să vă scap o dată pentru totdeauna de Jedi!
21.
Anakin pătrunse în goană prin uşile deschise ale hangarului, pe urmele celor doi Jedi şi a lui Padme, cu R2D2 şi ceilalţi luptători nabooeni alături de ei. Droizii de luptă se întoarseră să li se opună, dar săbiile de lumină şi blasterele îi distruseră pe primii înainte de a-şi da măcar seama ce-i lovise. Droizii ripostară la rândul lor, solicitând şi întăriri de afară, dar Panaka şi oamenii săi îi blocaseră pe cei din piaţă şi, pentru moment, Jedi şi nabooenii controlau situaţia.
Neuitând sfatul lui Qui-Gon, Anakin se adăposti în spatele celei mai apropiate navete de vânătoare; în jurul său, fulgerele laser brăzdau aerul în rafale strălucitoare.
— La nave! Strigă Padme către piloţii ei, conducând contingentul de soldaţi nabooeni pe urmele droizilor de luptă care se retrăgeau.
Ferindu-se şi ghemuindu-se, trăgea cu mişcări rapide şi precise, doborând un droid după altul, focurile atingându-şi ţintele cu acurateţe. Jedi luptau chiar în faţa ei, blocând razele droizilor cu săbiile şi lovindu-i pe ghinioniştii care se nimereau să le stea în cale. Ochii lui Anakin erau aţintiţi însă nu asupra celor doi, ci asupra lui Padme, fiindcă nu mai văzuse niciodată această latură a fetei, şi nici măcar nu ştiuse de existenţa ei. Acţiunile reginei dovedeau tehnica şi instruirea unui luptător experimentat şi nemilos; nimic nu mai amintea de tânăra de până atunci.
