A trecut de miezul nopţii...
Iar duetul senzual
Orchestrat de fantezia unui Heliogabal
Pâlpâie-n finalul unei lumânări aproape stinsă.
Dormi, felină cu ochi stranii
Şi cu pleoape cercuite
În culori evocatoare de fanate clematite,
Dormi, felină obsedată de plăcerea de-a fi-nvinsă...
Culcă-ţi capul pe risipa chiparoaselor strivite
De contururile-ţi roze
Torturate,
Şi-amorţite,
Şi multiplicate-n visul unei Venere, desprinsă
Din anticul bronz al unei statui reconstituite.
Dormi, felină obsedată de plăcerea de-a fi-nvinsă...
Dormi, felină torturată de-al duetului final...
Plimbă-ţi degetele pale pe dantelele pătate
De capriciul unor alte flori, de tine-nsângerate,
Şi respiră-n vis parfumul parcului sentimental.
Şi respiră infinitul ce pluteşte-n străvezii
Nori,
Din care plouă-n luptă hidromelul Walkyriei...
Dormi, felină torturată de-al duetului final...
II
Dormi, ca anticele statui mutilate de barbari,
Goală toată
Ca victima primilor amanţi-corsari,
Uită binecuvântarea gestului sacerdotal
Şi-ntrupează-te-n Phryneea bandelor de mercenari.
Dormi, felină torturată de-al duetului final...
Dormi, felină saturată de-al eternului simbol...
Toate dorm.
Şi-n juru-ţi toate sunt absente.
Pe perete,
Miezul nopţii-a-nchis chiar ochii
Neadormitelor portrete
Şi-albul ochi al lumânării doarme-n stinsu-i rotogol.
Dormi cu buzele deschise, ca un filtru-n care porţi
Deopotrivă-aceleaşi lacrimi pentru vii
Şi pentru morţi...
