"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » ♥️📚"Setea" de Jo Nesbø♥️📚

Add to favorite ♥️📚"Setea" de Jo Nesbø♥️📚

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

— Felicitări! Dar nu eşti cam tânăr pentru asta?

— Mi-a spus că a fost ideea ta.

— Ideea mea? Pesemne că încă mă refăceam după lovitura la cap.

Harry răsuci butonul volumului, iar Jayhawks începură să cânte Tampa to Tulsa ceva mai tare.

Anders zâmbi.

— Da, tata a spus că ai încasat-o destul de rău. Apropo, când ţi-ai dat seama că el e tatăl meu?

— N-a fost nevoie să-mi dau seama, au făcut-o dovezile. Când i-am trimis părul pentru analiza ADN-ului, criminaliştii au găsit o potrivire cu unul dintre profilurile ADN de la locul faptei. Nu al unuia dintre suspecţi, ci al unuia dintre detectivi, de care evident c-avem mereu nevoie atunci când sunt la locul faptei. Al tău, Anders. Însă era doar o potrivire parţială.

O legătură de familie. O potrivire tată-fiu. Tu ai primit primul rezultatul, însă nu mi l-ai dat nici mie, nici altcuiva din echipă. Apoi, când am aflat cu întârziere despre potrivire, nu mi-a luat mult să descopăr că numele de fată al soţiei decedate a doctorului Steffens era Wyller. De ce nu mi-ai spus?

Anders ridică din umeri.

— Nu am considerat că potrivirea aia ar fi avut vreo relevanţă pentru caz.

 485 

— Şi nu voiai să existe vreo legătură cu el? De aceea foloseşti numele de fată al mamei tale?

Anders încuviinţă.

— E o poveste lungă, dar acum lucrurile stau mai bine. Vorbim unul cu altul. E ceva mai umil, şi-a dat seama că nu e chiar Domnul Perfecţiune. Iar eu sunt… cred, ceva mai matur şi poate ceva mai înţelept. Aşadar – cum ţi-ai dat seama că Mona era în apartamentul meu?

— Deducţie.

— Desigur. Cum ar fi?

— Mirosul de pe hol. Old Spice. Aftershave. Însă tu nu erai proaspăt ras. Iar Oleg pomenise de zvonul că Mona Daa foloseşte Old Spice pe post de parfum. Şi mai era şi cuşca pentru pisică. Lumea nu are cuşti pentru pisici. Doar în cazul în care are parte de vizite repetate din partea unei femei alergice la pisici.

— Cu siguranţă ai şi părţi bune, Harry.

— Şi tu, Anders. Dar tot cred că eşti prea tânăr şi lipsit de experienţă

pentru acel post.

— Şi atunci, de ce m-ai recomandat? Nici măcar inspector nu sunt încă.

— Ca să ai timp să te gândeşti pe îndelete, să îţi dai seama la ce nu eşti încă destul de bun, şi apoi să refuzi.

Anders clătină din cap şi râse.

— OK. Exact asta am făcut.

— Bine. Nu ai de gând să-ţi bei paharul de Jim Beam?

Anders Wyller se uită în jos la pahar şi inspiră adânc, apoi clătină din cap.

— De fapt, nu-mi place whiskyul. Sincer să fiu, probabil că l-am comandat doar ca să te imit.

— Şi?

— Şi e momentul să-mi găsesc o băutură a mea. Ia-l de aici, te rog!

Harry goli paharul în chiuveta din spatele său. Se întrebă dacă ar trebui să-i sugereze un pahar din sticla-cadou-de-casă-nouă-întârziat-pentru-bar de la Ståle Aune, un bitter de portocale numit Stumbras 999 Raudonos Devynerios. O adusese pentru că avuseseră o sticlă din asta la barul studenţilor al cărui manager luase codul de la seif şi îl ademenise pe Hallstein Smith în capcana maimuţei. Harry se întoarse să-i spună asta lui Anders, însă zări pe cineva care tocmai intrase în barul Jealousy. Se priviră

 486 

în ochi.

— Scuză-mă! rosti Harry. Avem o vizită din partea unei oficialităţi.

O urmări în timp ce îşi făcea loc prin încăperea aglomerată, însă la fel de bine ar fi putut fi singura fiinţă de acolo. Mergea exact ca atunci când o văzuse prima oară apropiindu-se de el pe alee. Ca o balerină.

Rakel ajunse la tejghea şi îi zâmbi.

— Da, începu ea.

— Da?

— De acord, o s-o fac.

Harry zâmbi cu gura până la urechi şi-şi aşeză palmele peste mâinile ei lipite de tejghea.

— Te iubesc, femeie!

— Bine de ştiut. Pentru că vom înfiinţa o firmă cu răspundere limitată

în cadrul căreia eu sunt preşedintele consiliului de administraţie, primesc 30% din acţiuni, un job cu un sfert de normă şi punem cel puţin un cântec de PJ Harvey pe seară.

— De acord. Øystein, ai auzit?

— Dacă lucrează aici, pune-o chiar acum la bar! se răţoi Øystein.

Rakel se apropie de Øystein, iar Anders ieşi pe uşă.

Harry luă telefonul şi apelă un număr.

— Hagen, se auzi o voce.

— Salut, şefu’, sunt Harry!

— Văd. Deci acum sunt iar şefu’?

— Dă-i iar jobul ăla lui Wyller, insistă să-l accepte.

Are sens