Britta îi puse un burete în mână.
VP - 221
— Spală tu vasele. Sunt obosită!
Din nou, Britta ieși din încăpere cu pas apăsat. Berg tresări, auzind ușa dormitorului trântindu-se. Așteptă fără să se miște un timp care i se păru o veșnicie, în care nu se auzea nimic decât bătăile pendulei… un ticăit continuu, tic, tic, tic. Bucătăria lor micuță era caldă și umedă din cauza aburilor și boabe de sudoare începură să i se prelingă pe față. Neavând nici ce spune, nici ce face, începu să spele vasele. În clipa următoare apăru Joachim. Fără o vorbă începu să-l ajute.
— Pune deoparte farfuria surorii tale, îi spuse Berg. Nu și-a terminat cina.
— E vreo problemă, tată?
— Tot mai faci desene cu evrei plini de sânge? Sunt convins că vor exista o mulțime după mitingul de mâine seară.
Joachim clipi la auzul tonului aspru al tatălui său. Berg răsuflă adânc. Apoi trase aer în piept și-l sărută pe băiat pe creștet.
— Sunt cam nervos în seara asta.
— De ce vă certați atâta, tu și mama?
Deoarece așa fac oamenii căsătoriți!
— Suntem amândoi obosiți, Joachim. Muncim din greu. Asta ne face nervoși.
— De ce trebuie să muncești așa de mult? Din pricina ucigașului de femei?
Berg nu știu cum să-i răspundă.
— Ai citit despre asta în ziare?
— Nu e nevoie să citești ziarele. Toată lumea vorbește despre asta. Mama e speriată.
Berg adună un braț de farfurii, încercând să vorbească pe un ton optimist.
— Poliția o să-l prindă, fiule.
Așeză farfuriile în chiuvetă.
— N-o să scape.
— Herr Hitler spune că evreii sunt cei care ucid femeile.
— Herr Hitler are un băț înfipt în fund.
Joachim zâmbi.
— E adevărat, dar poate că are dreptate.
— Nu trebuie să crezi nimic din ce spun naziștii. Sunt niște îngâmfați și niște mincinoși. Și când nu mint, deformează lucrurile. Hitler este un om cu mintea tulbure.
— Poate fiindcă a fost împușcat în război.
— Și presupun că dă vina pe evrei și pentru asta?
Joachim ezită o clipă.
— Spune că au fost trădători printre soldați.
VP - 222
Berg se uită uimit la fiul lui.
— De când știi atâtea despre Hitler?
Băiatul privi în altă parte.
— Vin oameni la școală care ne țin discursuri.
— Ah, da, spuse Berg. Cei care vă întreabă ce ziare citesc părinții voștri?
— Vin și de la Social-Democrați.
— Și ce le spui tu naziștilor când te întreabă ce ziare citesc părinții?
— Le spun că citim de toate… că tata e deschis la minte. Berg încuviință
din cap.
— Cred că e un răspuns bun. Și ce răspund naziștii?
