Cele două victime mai recente au murit din cauza rănilor provocate de un obiect neascuțit.
Se gândise oare ucigașul că era mai ușor să ucidă lovind victima în cap cu un baston? Își schimbase metoda sau era vorba de un alt ucigaș?
Era oare posibil ca niciuna din crime să nu aibă legătură cu celelalte?
— A fost violată? întrebă Berg.
— Deocamdată aș spune că nu. Am verificat înăuntru după spermă și am luat mai multe probe. Am verificat la microscop, Inspektor, și nu am găsit nici urmă de spermatozoid. Desigur, trebuie să se ia în considerare și faptul că monstrul ar fi putut să nu-și fi dus actul la bun sfârșit. N-am făcut încă un examen al zonelor intime. Voi verifica dacă există zgârieturi și tăieturi, dar…
Berg spuse:
— Prima femeie a avut relații sexuale, cea de-a doua nu… Regina Gottlieb, da, iar ultimele două nu…
— La ce vă gândiți? întrebă Gebhardt.
VP - 276
— Încerc să stabilesc un element comun, dar nu există niciunul. Primul omor – uciderea Annei Gross – părea atunci a fi o crimă pasională. Ea avea spermă înăuntru.
— Credeam că soțul ei a făcut-o pentru că i-a pus coarne, comentă
Gebhardt.
— Aceasta a fost una din teorii. Dar soțul ei a fost linșat înainte ca toate faptele să iasă la iveală.
Berg nu insistă.
— Cel de-al doilea omor a fost Marlena Druer… poate că aceasta a fost o crimă pasională. Am găsit ceva în camera ei care semăna cu o scrisoare de dragoste. Dar n-a fost violată.
Berg se opri să-și adune gândurile.
— Cel de-al treilea omor a fost în mod evident un viol/omor. La aceste două omoruri nu a existat viol.
Făcu o pauză.
— Ori avem de-a face cu mai mulți ucigași, ori… poate plăcerea omorului a luat locul plăcerii sexuale.
— Lustmord, spuse Kolb. Iar în această crimă, a mers și mai departe pentru a-și satisface impulsul: a ucis un copil. Cine știe ce va mai face în viitor ca să-și satisfacă dorințele.
Berg dădu din cap a repulsie.
— Cum se poate așa ceva? Să ucizi un copilaș?
— Presupun că nu fetița a fost ținta, sugeră patologul. Poate că ucigașul nici n-a observat-o până nu a prins-o pe mama ei.
Kolb spuse:
— Sau poate ea reprezintă o femeie în devenire și asta e ceea ce el detestă. Ucide-o înainte să te ucidă. Freud are o teorie care spune că femeile își doresc în secret să-l distrugă pe bărbat din invidie pentru penisul lui. Și fac asta, trimițându-l să moară în război. Pe de altă parte, bărbații sunt geloși pe femei deoarece ele sunt creatoarele de viață absolute. Ei se răzbună ucigându-le iar și iar în actul sexual.
— Am mai auzit asta, spuse Gebhardt. Nu știu dacă să cred sau nu.
— Sunt de acord cu Doktor Gebhardt, declară Berg. Există și alte motive pentru a face sex în afară de satisfacerea poftei de a ucide.
— Dar adesea cele două se întrepătrund. Amândouă actele implică
pierderea controlului.
Gebhardt spuse:
— Îmi pierd controlul când mă lovesc la degetul de la picior, Josef. Asta nu înseamnă că mă apuc de violuri sau crime.
VP - 277
— Bineînțeles că nu! Ucigașii nu se materializează din eter, spuse Kolb.
Dar nu poți nega, Jakob, că creația și distrugerea sunt cele două forțe vitale primordiale.
— Nu, nu voi nega asta.
Berg încuviință ca și cum Kolb ar fi spus ceva profund. El nu înțelegea toată agitația despre Freud și cum acest evreu vienez ajunsese atât de celebru declarând lucruri evidente.
PATRUZECI ȘI UNU
La trei dimineața, Berg se prăbuși într-un somn plin de coșmaruri și se deșteptă brusc două ore mai târziu, ca în cele din urmă să se ridice din pat pe la șase. Prea obosit ca să încălzească apa pentru baie, se spălă pe corp cu apă rece de la robinet, frecându-și capul și părul până ameți, limpezindu-se de murdărie și de cheagurile de sânge, urmărind cum toate se scurg pe conducta de la bucătărie. Deschise o cutie nouă de lame de ras, și începu să-și radă barba, fără să-i pese de tăieturi, făcându-i chiar plăcere senzația de durere. Își stropi fața cu apă, apoi își puse izmenele, urmate de pantaloni lungi de lână și un jerseu croșetat. Se încălță cu două perechi de șosete și cu cizmele de piele.
Îi era cald, deși avea capul și mâinile încă reci, iar obrajii îl usturau din cauza bărbieritului neatent. Curentul electric oferea puțină lumină în sufragerie, prea slabă ca să-l deranjeze pe Joachim, care era întins pe sofa, cu picioarele spânzurate peste margini. Încet și cu grijă, Berg deschise ușa sobei, aprinse cărbunii și potrivi aerisirea. Câteva minute mai târziu radiatorul se trezi la viață, producând o căldură umedă care se risipea prea repede. Prepară un ibric de cafea. Trecură câteva minute înainte ca apa să
fiarbă și să treacă prin cafea, dar imediat după aceea aroma umplu mica încăpere. Berg se aplecă deasupra ibricului, respirând adânc astfel încât aburul să-i infuzeze nasul și plămânii.
