Încruntarea îi dispare.
— Aşa crezi?
Dr. Flynn ar avea multe de spus despre acest subiect.
— De ce nu‑ţi place să fii atins? mă întreabă, cu o voce dulce şi blândă.
— Nu‑mi place şi gata.
O sărut pe frunte ca s‑o distrag de la întrebările pe tema asta.
— Deci acel e‑mail înseamnă glumă la tine?
Se uită la mine cu sfială şi ridică din umeri parcă încercând să
se scuze.
— Înţeleg. Deci încă te mai gândeşti la propunerea mea?
— Propunerea ta indecentă… da, mă mai gândesc.
Ah, Slavă cerului.
Înţelegerea noastră încă se negociază. Bucuria mea este atât de reală, încât aproape îi pot simţi gustul.
— Am câteva probleme, totuşi.
— Aş fi dezamăgit dacă n‑ai avea.
— Voiam să ţi le trimit pe e‑mail, dar m‑ai cam întrerupt.
— Coitus interruptus.
— Vezi? Ştiam eu că ai simţul umorului, pe acolo, pe undeva.
Are o sclipire veselă în privire.
— Numai unele lucruri amuzante, Anastasia. Am crezut că‑mi spui nu — fără nicio discuţie.
— Nu ştiu încă. Nu m‑am hotărât deocamdată. O să‑mi pui zgardă?
Întrebarea ei mă surprinde.
— Văd că te‑ai documentat. Nu ştiu, Anastasia. N‑am pus nimă‑
nui zgardă.
— Dar ţie ţi‑a pus cineva? întreabă ea.
— Da.
— Doamna Robinson?
— Doamna Robinson?
212 Grey
E L James 213
Râd cu poftă. Anne Bancroft în Absolventul.
— O să‑i transmit că i‑ai spus aşa; o să‑i placă la nebunie.
— Încă vorbeşti cu ea des?
Are un ton, şocat şi indignat.
— Da.
Ce‑i aşa mare scofală?
— Înţeleg.
Are vocea întretăiată. E supărată? De ce? Nu pricep.
— Deci tu ai pe cineva cu care să‑ţi discuţi stilul de viaţă alter‑
nativ, dar eu n‑am voie.
