Îmi dau ochii peste cap exasperat.
— Am cunoscut o fată.
Ridic din umeri.
— Asta‑i tot.
— Nu poţi să ne faci aşa ceva! obiectează Mia, bosumflându‑se.
— Ba da, Mia, uite că poate. Şi tocmai a făcut‑o.
Carrick îi aruncă o privire dezaprobatoare peste ochelari.
— O s‑o cunoaştem cu toţii mâine la cină, nu‑i aşa, Christian?
zice Grace, zâmbind cu subînţeles.
Ah, la naiba.
— Kate vine, mă necăjeşte Elliot.
Instigator nenorocit. Mă uit urât la el.
— De‑abia aştept s‑o cunosc. Pare minunată!
Mia jubilează.
— Da, da, mormăi eu, întrebându‑mă dacă pot oare să scap de cina de mâine.
Duminică,
— A întrebat Elena de tine, dragul meu, spune Grace.
— Serios?
29 mai 2011
Par total dezinteresat, rezultatul multor ani de antrenament.
— Da. Zicea că nu te‑a văzut de mult.
— Am fost plecat la Portland cu afaceri. Că veni vorba — mâine am o şedinţă importantă şi trebuie să mă pregătesc.
— Dar n‑ai mâncat desertul. Avem tartă cu mere.
Hmm… tentant. Dar dacă rămân, or să continue interogatoriul despre Ana.
— Trebuie să plec. Am de lucru.
— Dragule, munceşti prea mult, spune Grace, dând să se ridice de pe scaun.
— Nu te ridica, mamă. Sunt sigur că Elliot o să te ajute cu vasele după ce mâncaţi.
— Poftim? zice Elliot încruntându‑se.
Îi fac cu ochiul, îmi iau la revedere şi dau să plec.
— Dar ne vedem mâine, da? întreabă Grace, iar tonul ei îmi pare prea optimist.
— Mai vedem.
Rahat. Se pare că Anastasia Steele e pe cale să‑mi cunoască familia.
Habar n‑am ce să simt în privinţa asta.
362 Grey
Duminică,
29 mai 2011
Alerg pe Fourth Avenue şi o iau la dreapta pe Vine, ascultând în căşti melodia „Shake Your Hips“ a celor de la Rolling Stones.
Este 6:45 dimineaţa şi drumul duce… la apartamentul ei. Sunt nerăbdător; vreau să văd unde locuieşte.
E între obsedat de control şi hărţuitor.
Râd în sinea mea. Nu fac decât s‑alerg. E o ţară liberă.
