Îl aprob scurt din cap, iar el pleacă.
Când mi‑a oferit ultima dată Taylor ceva de mâncare? Cred că
arăt mult mai distrus decât credeam. Iau cleiul, posomorât.
Planorul tronează la mine‑n palmă. Mă bucur că îl voi construi şi amintirile despre acel zbor îmi invadează memoria. Îmi era impo‑
sibil s‑o trezesc pe Anastasia — surâd când îmi amintesc — şi după
ce s‑a trezit, era dificilă, dezarmantă, frumoasă şi amuzantă.
Doamne, ce distractiv a fost: entuziasmul ei exagerat din timpul zborului, ţipetele şi apoi sărutul nostru.
A fost prima mea încercare de‑a face mai mult. Este extraor‑
dinar faptul că am adunat atâtea amintiri într‑un timp atât de scurt.
Durerea iese din nou la suprafaţă — copleşindu‑mă, arzându‑mă, amintindu‑mi de tot ce‑am pierdut.
Concentrează‑te pe planor, Grey.
Acum trebuie să‑l asamblez; porcăriile astea mici sunt greu de mânuit.
Cea din urmă piesă e, în sfârşit, la locul ei, uscându‑se. Planorul meu are propriul lui număr de înregistrare. Noiembrie. Nouă. Cinci.
Doi. Echo. Charlie.
Echo Charlie.
Ridic privirea şi văd că lumina s‑a dus. E târziu. Primul meu gând e să‑i arăt asta Anei.
Dar Ana nu mai e.
Strâng din dinţi şi‑mi întind umerii încordaţi. Mă ridic încet în picioare şi‑mi dau seama că n‑am mâncat şi n‑am băut nimic toată
ziua, iar capul îmi pulsează de durere.
Mă simt ca naiba.
Îmi verific telefonul în speranţa că m‑a sunat, dar nu găsesc decât un SMS de la Andrea.
Gala CC anulată.
Sper că te simţi bine.
A
În timp ce citesc mesajul, îmi vibrează telefonul. Inima începe să‑mi bată cu putere, dar se linişteşte când constat că e Elena.
— Bună.
Nici nu mă obosesc să‑mi ascund dezamăgirea.
— Christian, aşa mă saluţi tu pe mine? Ce se‑ntâmplă cu tine?
mă ceartă ea, cu o nuanţă de umor în glas.
Mă uit pe fereastră. Se lasă seara peste Seattle. Mă întreb oare ce‑o face Ana. Nu vreau să‑i spun Elenei ce s‑a întâmplat; nu vreau să spun aceste cuvinte cu voce tare şi să le transform în realitate.
— Christian? Ce ai? Spune‑mi.
Are un ton înţepat şi iritat.
— M‑a părăsit, mormăi eu, cu un aer posomorât.
— Ah.
Elena pare surprinsă.
— Vrei să trec pe la tine?
618 Grey
E L James 619
— Nu.
Inspiră adânc.
