“x --> y ∩ z” înseamnã “x se rescrie ca y concatenat cu z”. “{.}” indicã rescrieri alternative:

⎧Y⎫

“x --> ⎨ ⎬” are, aºadar, semnificaþia “x se rescrie ori ca y, ori ca z”. “(...)” este semnul unei

⎩Z ⎭

realizãri facultative: “x --> y ∩ (z)” înseamnã “x se rescrie ca y eventual concatenat cu z”.

“/.../” indicã restricþii sintactice. Se previne, în acest fel, generarea unor construcþii negramaticale cum ar fi, de pildã, “El a devenit pe prim-ministru.” “//...//” indicã restricþii semantice, eliminîndu-se posibilitatea de a genera propoziþii corecte sintactic, dar anormale semantic (de exemplu: “Scaunul paºte trifoi.”).

164

Manual de lingvisticã generalã

Regulile gramaticii sînt reguli de structurã (sau de constituenþi), reguli de subcategorizare ºi reguli lexicale. Primele folosesc simbolurile principale, cu excepþia celor terminale.

Exemple: P --> (GN) ∩ GV; GV --> V ∩ (GN). Oricare dintre simbolurile preterminale ce apar în regulile de structurã permite o utilizare recursivã.

Regulile de subcategorizare opereazã asupra acelor simboluri preterminale ce se referã la categorii: N, V, A . Aceste reguli sînt de douã feluri: de subcategorizare strictã ºi de subcate-j

gorizare selecþionalã. Primul tip utilizeazã, în mod specific, simbolul auxiliar “/.../”. Existã, de exemplu, verbe care impun determinanþilor lor nominali prepoziþia cu: a coincide (cu), a se certa (cu). Asemenea particularitãþi sintactice sînt captate de cãtre regulile de subcategorizare strictã. În situaþia menþionatã, regula are aspecul urmãtor: V --> / ___ cu N /.

Subcategorizarea selecþionalã opereazã asupra categoriilor sau asupra simbolurilor ce rescriu categoriile în cadrul unei reguli de subcategorizare strictã. Fie din nou cazul verbelor ce impun nominalului prepoziþia cu. Nu existã nici o regulã care sã indice felul nominalului ce poate apãrea dupã prepoziþie. Teoretic, sintaxa poate genera, prin urmare, construcþii precum “Venirea ta a coincis cu mama.” sau “Dan se ceartã cu uºa.”. Asemenea enunþuri sînt anormale semantic, iar regulile selecþionale sînt concepute tocmai ca sã împie-dice apariþia lor. Se poate propune, deci, urmãtoarea regulã selecþionalã, în continuarea regulii de subcategorizare strictã menþionate mai sus:

I

P --> GN ∩ GV

II

G --> NN

III

GV --> V

IV

V --> / N

-- /

Nom

V

/ N

-- / --> // + Uman //

Nom

VI

// + Uman // --> {copilul/bãiatul/fata/vecinul}.

Simbolurile cuprinse între dublele bare oblice indicã particularitãþile semantice ale nominalului care se poate combina cu verbul ce impune prepoziþia cu.

Regulile lexicale sînt cele care opereazã cu simbolurile terminale caracterizate sintactic ºi semantic.

Existã o ordine riguroasã a aplicãrii regulilor: primele se aplicã regulile de constituenþi; dupã ele urmeazã regulile de subcategorizare strictã; apoi vin regulile selecþionale; iar ultimele sînt regulile lexicale.

Se constatã, cu aceastã ocazie, cã un model G. C. I. este N. SEM. Dacã era E. SEM, regulile selecþionale ar fi avut prioritate faþã de celelalte.

Funcþionarea unui model G. C. I. înseamnã aplicarea regulilor în ordinea indicatã. Aplicarea regulilor trebuie sã respecte urmãtoarele condiþii: printr-o regulã de rescriere se înlo-cuieºte întotdeauna numai cîte un simbol; operaþiile se aplicã pînã la punctul la care secvenþa nu mai conþine nici un simbol preterminal.

Ceea ce urmeazã reprezintã un fragment de gramaticã generativã a constituenþilor imediaþi în românã:

I

P --> GN ∩ GV

II

GN --> N

III

GV --> V

IV

V --> / GN

-- /

Nom

V

/GN

-- / --> // + Uman //

Nom

VI