Dionysios Thrax, op. cit., în Lucia Wald (red. resp.), lucr. cit.
Marcus Terentius Varro,“Despre limba latinã”, în Lucia Wald (red. resp. ), lucr. cit., p. 113–114
(traducere de Lucia Wald).
Valeria Guþu Romalo, “Morfologia structuralã a limbii române”, Bucureºti, 1968, p. 72–75.
Despre criteriul relaþional:
Dumitru Nica, op. cit., p. 25–26 ºi 40–44.
Valeria Guþu Romalo, “Distribuþia”, în Ion Coteanu (red. resp.), “Elemente de lingvisticã structuralã”, Bucureºti, p. 38–58.
Paula Diaconescu, “Structurã ºi evoluþie în morfologia substantivului românesc”, Bucureºti, 1970, p. 75.
Despre accepþiile conceptului de morfem:
Paula Diaconescu, “Evoluþia noþiunii de morfem ºi stadiul actual al analizei morfematice”, în Ion Coteanu (red. resp.), lucr. cit., p. 90–112.
Despre clasificarea morfemelor:
Valeria Guþu Romalo, “Morfologia structuralã a limbii române”, Bucureºti, 1968, p. 3–42.
Propuneri de aplicaþii
1. Se dau cuvintele: articulaþie, acolo, noi, elocvent, bine, impunãtor, jos, a aºtepta, fiecare, marginal.
a) Sã se realizeze clasificarea acestor cuvinte în conformitate cu criteriile propuse de Eugenio Coseriu.
b) Acolo unde este posibil, sã se indice cuvintele instrumentale (morfematice).
2. Se dau formele: artele, niºte rîuri, umilinþa, ºtergarele, învãþãtoarea, triburilor, vecinul, peºtii, vecinilor, o margine, valului.
a) Sã se izoleze prin segmentare formele nearticulate ale acestor substantive.
b) Sã se precizeze cazul ºi numãrul acestor forme.
c) Sã se indice forma acestor substantive pentru celãlalt numãr ºi pentru celelalte cazuri.
Sã se alcãtuiascã astfel paradigma formelor nearticulate ale fiecãruia dintre substantivele date.
d) Sã se indice, pentru fiecare paradigmã, tipul de combinaþie de omonimii (“arhi omoni miile”) în acord cu tipurile propuse în paragraful “Criteriul formal” (clasificarea Valeria Guþu Romalo).
e) Sã se precizeze cãrui tip flexionar dintre cele propuse prin aceastã clasificare aparþine fiecare paradigmã.
3. Presupunînd cã definiþiile distribuþionale ale substantivului ºi verbului au fost deja formulate, sã se construiascã o definiþie în termeni de contexte diagnostice a numeralului cardinal. (Presupunerea cã substantivul ºi verbul au fost deja definite înseamnã posibilitatea ca
144
Manual de lingvisticã generalã
simbolurile ‘S’ (= substantiv) ºi ‘V’(= verb) sã fie utilizate în definirea numeralului cardinal.
Este de asemenea indicatã utilizarea unor cuvinte, aºa cum s-a procedat ºi în cazul substantivului sau adjectivului – a se vedea paragraful “Criteriul relaþional”.) 4. Se dau formele: aºteptînd, neterminat, adunau, lucrarãm, moderni, ºtirbe, ne-demni, adunare, durere, cîntec.
a) Sã se descompunã aceste forme în radical ºi flective.
b) Sã se caracterizeze natura flectivelor dupã modelul prezentat în paragraful “Clasificarea morfemelor”.
c) Sã se segmenteze – acolo unde e posibil – radicalul în rãdãcinã ºi afixe derivative.
5. Sã se completeze modelul de producere formalã a cuvîntului (expus în paragraful
“Clasificarea morfemelor”) prin cîteva reguli care sã furnizeze rãdãcini concrete, afixe derivative concrete etc. Respectînd ordinea de aplicare a regulilor, sã se producã apoi un cuvînt oarecare.
(Precizare: completarea modelului generativ înseamnã formularea unor reguli noi pornind de la urmãtoarele simboluri: Roo ; AFD; DES, SUF, AF , AF . Aplicarea regulilor Nr
c
trebuie sã ducã – în cazul substantivelor – la generarea unor forme nearticulate.)
Capitolul al III-lea
SINTAXA
Rezumat
Sintaxa cu care sînt familiarizaþi cei mai mulþi dintre vorbitorii instruiþi ai unei limbi este sintaxa ºcolarã. Pentru destul de multe medii educaþionale se constatã cã aceasta reprezintã o variantã a sintaxei tradiþionale. Trãsãturile sintaxei tradiþionale sînt enumerate în paragraful 2. În paragraful urmãtor este comentatã în detaliu fiecare trãsãturã, consemnîndu-i-se formele de apariþie. Se urmãreºte, de asemenea, ce se întîmplã atunci cînd o trãsãturã este abandonatã ºi cînd o teorie sintacticã este construitã pornindu-se de la o trãsãturã opusã. Rezultatul constã în faptul cã se obþin teorii sintactice alternative. Trãsãturile opuse configureazã fie o sintaxã de tip structural, fie o sintaxã de tip generativ.
