Generativismul ºi transformaþionalismul au apãrut ºi s-au dezvoltat în lingvistica americanã marcînd o rupturã categoricã cu behaviorismul lui Bloomfield. Chomsky afirmã cã, atunci cînd se învaþã o limbã, nu se produce altceva decît o dezvoltare a unor nuclee ale limbajului, nuclee pe care le avem în creier. Pentru Chomsky, aºadar, aptitudinile lingvistice sînt înnãscute ºi nu se dobîndesc.

3.5. Stratificare ºi nonstratificare. Sintaxa tradiþionalã este constituitã din sintaxa propoziþiei ºi din cea a frazei. Pentru acest motiv, ea poate fi consideratã o teorie stratificatã.

Principiul stratificãrii poate fi reliefat ºi de împrejurarea cã pãrþile de propoziþie îºi au corespondente la nivelul frazei în anumite tipuri de propoziþii subordonate. Stratificarea reprezintã o proprietate mai puþin luatã în consideraþie de teoriile sintactice netradiþionale. O

Sintaxa

169

parþialã dizolvare a distincþiei propoziþie/frazã se observã în sintaxele de tip categorial sau în acelea normal orientate semantic (întrupate istoric în analiza sintagmaticã din lingvistica americanã). Acolo, o anumitã poziþie din enunþ este realizabilã printr-un anumit numãr de clase de cuvinte (nume, pronume etc.), dar ºi prin propoziþie. În felul acesta, distincþia propoziþie/frazã nu mai e necesarã, ea fiind înlocuitã cu un concept uniformizator: cel de clasã funcþionalã de substituþie.

Dizolvarea stratificãrii este, în cazul acestor teorii sintactice, numai parþialã deoarece distincþia propoziþie/frazã rezistã atunci cînd un enunþ e alcãtuit din cel puþin douã verbe aflate la moduri personale ºi coordonate. Pentru asemenea împrejurãri conceptul de clasã funcþionalã de substituþie nu mai realizeazã uniformizarea.

Distincþia propoziþie/frazã este integral suspendatã în cadrul sintaxei generative. Se întîmplã aºa deoarece simbolul ‘P’ permite în aceastã teorie o utilizare recursivã.

4. CONCLUZII

Istoria postsaussurianã a sintaxei demonstreazã cum modelul de teorie sintacticã ce ni se propune prin tradiþie nu este nici unicul ºi nici cel mai bun. Am încercat sã subliniem acest aspect arãtînd cã pentru fiecare trãsãturã a sintaxei tradiþionale este posibilã conceperea unui model sintactic alternativ. Rezultatul este constituirea unui spectru de teorii. O

limitã a spectrului e reprezentatã de sintaxa tradiþionalã. Cealaltã extremã este sintaxa generativ-transformaþionalã, cãci ea este (în forma descrisã aici ºi totodatã în anumite întru-pãri istorice) E. S., N. SEM, categorialã, nonanaliticã ºi nestratificatã. Indiferent de opþiu-nile ce pot exista pentru unul sau altul dintre modelele comentate aici, nu trebuie uitatã lecþia de principiu: existenþa unui pluralism metodologic, în absenþa cãruia cercetarea ºtiinþificã eºueazã în metafizica adevãrului.

BIBLIOGRAFIE

Despre extindere structuralã:

Valeria Guþu Romalo, “Sintaxa limbii române. Probleme ºi interpretãri”, Bucureºti, 1973, p. 36–

45 (începînd cu paragraful 2.2.).

Gabriela Panã Dindelegan, “Sintaxa limbii române. Partea I. Sintaxa grupului verbal”, Bucureºti, 1976, p. 52 (subparagraful 2.0.).

Despre o sintaxã excesiv orientatã semantic ºi normal orientatã semantic: Gabriela Panã Dindelegan, “Reflecþii pe marginea «teoriei cazurilor»”, în “Studii ºi cercetãri lingvistice”, nr. 1, 1972.

idem, “Sintaxa limbii române...”, Bucureºti, 1976, p. 26–29.

Valeria Guþu Romalo, op. cit., p. 46–70.

Gabriela Panã Dindelegan, op. cit., p. 52–54 (subparagraful 2.0.1).

Despre sintaxa categorialã:

Sorin Stati, “Sintagma ºi locul ei în structura limbii”, în Ion Coteanu (red. resp.), “Elemente de lingvisticã structuralã”, Bucureºti, 1967, p. 113–127.

Sorin Stati, “Teorie ºi metodã în sintaxã”, Bucureºti, 1967, p. 85–95 (paragraful “Structura sintagmaticã”).

Gabriela Panã Dindelegan, op. cit., p. 47–49.

170

Manual de lingvisticã generalã

Despre model ºi modelare:

Em. Vasiliu ºi Sanda Golopenþia-Eretescu, “Sintaxa transformaþionalã a limbii române”, Bucureºti, 1969, p. 17–19.

Despre competenþã ºi performanþã:

Em. Vasiliu ºi Sanda Golopenþia-Eretescu, op. cit., p. 15–17.

Gabriela Panã Dindelegan, op. cit., p. 15–16.

Despre tipuri de sintaxe generative:

Em. Vasiliu ºi Sanda Golopenþia-Eretescu, op. cit., p. 19–27.

Emanuel Vasiliu, “Gramatici generative”, în “Limba românã”, 1963, nr. 3, p. 219–231.

Despre organizarea unei gramatici transformaþionale:

Em. Vasiliu ºi Sanda Golopenþia-Eretescu, op. cit., p. 28–37.

Gabriela Panã Dindelegan, op. cit., p. 20–26 (paragraful 3).

Despre structura de adîncime ºi cea de suprafaþã:

Gabriela Panã Dindelegan, op. cit., p. 17–18.

Despre teoria transformaþionalã a limbii:

Em. Vasiliu ºi Sanda Golopenþia-Eretescu, op. cit., p. 37–42.

Propuneri de aplicaþii

1. Se dau enunþurile:

(48) Aceastã uzinã este falimentarã.

(48’) Uzina aceasta este falimentarã.

(49) Fiecare candidat s-a descurcat cum a ºtiut.

(50) Nouã muncitori au renunþat la grevã.

(51) Al treilea concurent a abandonat.

(51’) Concurentul al treilea a abandonat.

a) Sã se precizeze funcþia sintacticã (în termenii gramaticii tradiþionale) a cuvintelor subliniate ºi sã se explice, în acord cu regulile acestei gramatici, de ce cuvintele au funcþia indicatã.