*

Să fim liniştiţi, blânzi, binevoitori, siguri de noi; şi pe deasupra să

ştim să ne mulţumim cu ce avem şi cu ce putem, să nu atârnăm de alţii.

*

Inconştientul conduce totul în noi, şi fizicul şi moralul. El prezidează funcţionarea tuturor organelor şi chiar a celei mai mici celule, prin mijlocirea nervilor.

*

A-ţi fi teamă de o boală înseamnă a-i înlesni evoluţia, a o provoca.

*

A crede că nu mai ai iluzii este încă o iluzie.

*

Nu-ţi pierde vremea căutând bolile ce ai putea avea, fiindcă, procedând astfel îţi făureşti singur boală.

*

Când vrei să-ţi faci autosugestie conştientă, fă-ţi-o în chip natural, simplu, cu convingere, şi mai ales fără sforţare. Dacă autosugestia inconştientă, şi care adeseori este rea, se realizează cu atâta uşurinţă, este pentru că se face fără sforţare.

*

Să ai siguranţă că vei obţine ceea ce urmăreşti, şi vei obţine; bineînţeles dacă lucrul este rezonabil.

*

Ca să devii stăpân pe tine, ajunge să te gândeşti, sincer, că eşti pe cale de a deveni… Îţi tremură mâinile, paşii îţi sunt nesiguri, etc., spune-ţi că toate acestea au început să dispară şi încetul cu încetul vor dispărea.

*

Nu trebuie să ai încredere în mine, ci în tine însuţi, deoarece numai în tine este puterea ce te va vindeca. Rostul meu nu-i decât să

te învăţ cum să te serveşti de acea putere.

*

Nu discuta niciodată lucruri pe care nu le ştii, fiindcă nu vei spune

— 68 —

decât prostii.

*

Lucrurile ce-ţi par ciudate, au şi ele o cauză cu totul firească: dacă

însă ţi se par astfel, este pentru că n-ai prins acea cauză. Când o vei cunoaşte, nu vei mai vedea nimic nenatural în ele.

*

Când este conflict între voinţă şi imaginaţie, întotdeauna imaginaţia învinge. În acest caz, din nenorocire prea obişnuit, nu numai că nu facem ce voim, dar facem tocmai contrariu de ce voim.

Exemplu: cu cât vrem mai mult să dormim, că ne amintim un nume, să nu râdem, să evităm un obstacol având gândul că nu vom putea, cu atât mai mult ne fuge din minte numele, nu ne putem stăpâni râsul, sau dăm drept în obstacol.

Prin urmare, cea dintâi calitate a omului nu-i voinţa, ci imaginaţia; şi de aceea este o mare greşeală să se recomande educaţia voinţei, când educaţia imaginaţiei trebuie făcută.

*

Lucrurile nu sunt pentru noi ceea ce sunt în realitate, ci numai ceea ce ni se par a fi; aşa se explică mărturiile contradictorii făcute de persoane de cea mai mare bună credinţă.

*

Crezându-te stăpân pe gândul tău, sfârşeşti prin a fi chiar.

*

Orice gândire, bună sau rea, se concretizează, se materializează, devine, într-un cuvânt, o realitate, dacă este din domeniul posibilităţilor.

*

Suntem ceea ce ne putem face singuri, nu ceea ce soarta ne-a făcut.

*

Cine pleacă în viaţă cu ideea că va reuşi, în mod fatal reuşeşte,fiindcă face ceea ce trebuie ca să reuşească.

*

Dacă n-are să treacă decât pe lângă un singur prilej, chiar dacă

acest prilej n-ar avea decât un fir de păr, se va prinde de acest unic fir de păr. Mai mult, va face, inconştient sau nu, să se nască

prilejurile favorabile.

Acel care, dimpotrivă, se îndoieşte mereu n-ajunge niciodată la nimic. Poate să înoate într-un ocean de ocazii, nu le va vedea şi nu va fi în atare să apuce niciuna. Iar împrejurările pe care le va provoca el,

— 69 —

vor fi toate protivnice intereselor lui. Deci nu învinuiţi soarta, învinuiţi-vă pe voi.

*

Se predică mereu sforţarea; dar cine zice sforţare, zice voinţă; iar cine zice voinţă, zice şi imaginaţie, care poate fi în sens contrar voinţei, şi atunci rezultatul este tocmai opus celui căutat.