alimentează cu fructe şi legume proaspete, în toate anotimpurile, pieţele din New York, Boston şi alte metropole.

„Lectura” următoare a fost făcută în 1933. La vremea aceea, ea a părut fantastică şi complet ridicolă. Astăzi, uzinele de energie atomică există şi fuziunea atomică

controlată aparţine realului. Progresele făcute în domeniul laserelor şi maserelor sunt atât de rapide, încât articolele care descriu experienţele sunt deja perimate când apar. Ideile prezentate în această „lectură” nu mai au nimic ridicol.

[...] după cum a fost indicat, entitatea era asociată

celor care se ocupau de aparate mecanice şi de folosirea şiaplicarea lor, în timpul acelei încarnări. Era o perioadă

când existau multe lucruri la care încă nimeni nu s-a gândit

astăzi. (440-5, 20 decembrie 1933) Un alt pasaj din această „lectură” face aluzie la

„piatra de foc”, un aparat producător de energie. El ne face să ne gândim la un procedeu de fuziune, prin care căldura era convertită direct în energie electrică. Aplicaţia acestei energii indică faptul că atlanţii din epocă

rezolvaseră problema transmiterii prin radio a acestei energii. Această „lectură”, repetăm, a fost făcută în 1933, cu mult înainte de dezvoltarea uzinelor atomice, înainte de descoperirea laserului şi înainte ca vreun om să-şi imagineze procedeul de fuziune sau să se gândească la posibilitatea de conservare a plasmei în fuziune într-o butelie magnetică. Un profan de astăzi nu ar fi în stare să

explice cu atâta claritate ultimele descoperiri ale ştiinţei noastre.

În legătură cu piatra de foc, - entitatea se ocupa deacele aparate care priveau atât forţele constructive, cât şidistructive din acea epocă. Ar fi bine să dăm o descriere aacestei activităţi, ca să poată fi mai bine înţeleasă deentitatea din prezent.

În centrul unei clădiri, despre care s-ar spune astăzică a fost izolată cu piatră neconducătoare, ceva ca unmagnet, cu alţi neconductori, aşa cum se fac astăzi înAnglia, sub un nume bine cunoscut de cei care suntobişnuiţi cu aceste lucruri.

Clădirea de deasupra pietrei era ovală; sau un douacare se putea deplasa, pentru a se capta activitateastelelor; concentrarea energiilor emanând din corpuri, care

sunt ele însele în stare de ardere, cu elemente care segăsesc sau nu în atmosferă...

Concentrarea prin prisme se făcea as fel încât să

acţioneze asupra instrumentelor legate la diferite mijloacede transport prin metode de inducţie asemănătoare cuceea ce numim astăzi controlul la distanţă datorită

vibraţiilor sau direcţiilor radio; dar genul de forţă careemana din piatră acţiona asupra forţelor motrice alenavelor.

Clădirea era construită astfel încât domul să poată să

fie deplasat pe şine, ca să nu existe nici un obstacol înaplicarea directă a energiei diferitelor nave propulsate înspaţiu, fie că erau în raza vizuală, sau dirijate sub apă sausub alt element, sau prin alte elemente.

Pregătirea acelei pietre revenea numai iniţiaţilor dinacea epocă; şi entitatea se număra printre cei care dirijauinfluenţele radiaţiilor care se ridicau, sub formă de razeinvizibile ochiului, dar care acţionau chiar asupra pietrelorde care depindeau forţele motrice, fie că navele erauridicate de gazele din acea epocă, sau că era vorba deghidarea vehiculelor de plăcere, care treceau foarteaproape de pământ, sau navele pe apă, dedesubt saudeasupra.

Acestea, deci, erau puse în mişcare de concentrarearazelor pietrei plasate în centrul staţiei generatoare, sauuzină electrică, sau de energie, cum am zice astăzi.

În aceste forţe active, entitatea a adus forţe distructiveinstalând, în diferite regiuni ale ţării, acele uzine care

trebuiau să producă energie pentru diferitele forme deactivitate a populaţiilor din oraşe, sate şi ţinuturile din jur.

Acestea, accidental şi fără nici o intenţie rea, au fost pusesă funcţioneze prea puternic; şi de aici a rezultat a douaperioadă de forţe distrugătoare, care au nimicit ţara înacele insule, care, mai târziu, aveau să sufere noidistrugeri. (440-5,20 decembrie 1933) Paragraful următor din această „lectură” pare să

indice că atunci se foloseau energia atomică şi forţele radioactive. El dezvăluie că acelaşi fel de „forţă” era utilizat pentru tratarea bolnavilor, cum facem noi astăzi cu razele X şi alte elemente radioactive.

Datorită aceleiaşi forţe de foc, corpurile indivizilor erauvindecate şi regenerate: arzând-prin aplicări de raze alepietrei - influenţele care aduseseră forţele distrugătoareîntr-un organism animal. Astfel, corpul reîntinerea deseorişi [entitatea] a stat în această ţară până la eventuala sadistrugere; lucrând cu popoarele răspunzătoare denimicirea şi de divizarea pământurilor sau alăturându-sefiilor lui Belial, la ultima distrugere a ţării, unde entitateas-a pierdut. La început, nu era nici intenţia, nici dorinţa dea folosi forţele distrugătoare. Mai târziu, [entitatea] acăutat puterea în sine. (40-5, 20 decembrie 1933) Ceea ce urmează seamănă cu descrierea unui recipient magic pentru plasma în fuziune sau un laser gigantic:

În ceea ce priveşte descrierea modului de construcţie apietrei: o vedem ca un fel de pahar mare cilindric [cum am

zice astăzi]; tăiat în faţete, astfel încât piatra din vârf să

centralizeze energia sau forţa concentrată între extremitatesau fundul cilindrului şi dopul de piatră. După cum amindicat, documentele referitoare la această construcţie segăsesc în trei locuri de pe pământ, aşa cum este azi: înpartea scufundată a Atlantidei sau Poseidia, undevestigiile templelor pot să fie descoperite într-o zi sub mâlulsecolelor şi curenţilor marini, lângă insula Bimini, în largulcoastelor Floridei (Zidul ciclopic de la Bimini, descoperit de Dimitri Rebikov, în 1970 (n.t.)) . Şi [al doilea loc] în arhivele templelor care se aflau în Egipt, unde entitatea a lucrat mai târziu, cu alţii, pentru protejarea documentelor, venite din ţara unde acestea fuseseră conservate. Şi, de asemenea, [al treilea loc], în arhivele care au fost transportate în ceea ce este azi Yucatan în America, unde aceste pietre sunt descoperite chiar în acest moment.

În Yucatan, găsim EMBLEMA acesteia. Trebuie să

dăm lămuriri, ca să fie mai uşor de găsit. Căci acestearhive vor fi aduse Americii noastre, Statelor Unite. O parteva trebui să fie adusă, credem noi, la Muzeul dinPennsylvania. O alta, la Muzeul din Washington, consacratdescoperirilor; sau la Chicago. (440-5,20 decembrie 1933).

Dacă interpretez bine acest ultim paragraf, înseamnă

că o clădire sau un templu din Yucatan ar conţine o emblemă, desenul sau sculptura unuia dintre aceste cristale (sau pietre de foc). Este posibil ca, în 1933, o expediţie arheologică să fi efectuat săpături în Yucatan şi să fi transportat vestigii de temple, efigii şi sculpturi în

Statele Unite, iar astăzi, gravura sau desenul, care reprezintă acea faimoasă piatră de foc, să se afle, fără

ştirea nimănui, în depozitul vreunui muzeu american.

Descrierea cristalelor şi conceptul de transmitere a energiei sunt mult mai puţin fantastice astăzi decât în 1933. După cum am văzut mai înainte, progresele recente în domeniul fizicii au permis dezvoltarea de masere şi lasere care amplifică undele de lumină - o formă de radiaţie electromagnetică.

Pile atomice produc energie. Submarine atomice brăzdează oceanele. Diferite experienţe ne fac să sperăm că, datorită controlului magnetic al plasmei, vom reuşi să

producem energie pornind de la un procedeu de fuziune.

S-a dovedit deja că putem transmite energie în mici cantităţi prin radio. Poate că vom merge mai departe, dar încă de acum este stupefiant să constaţi că Edgar Cayce, care nu era deloc fizician sau savant, a putut să descrie astfel de dispozitive în 1933!

Alte „lecturi” referitoare la apogeul acestei civilizaţii atlante amintesc de proasta folosire a energiei şi conţin avertismente în privinţa distrugerilor viitoare.

[...] pe pământ atlant, în timpul exodurilor provocate de previziunile activităţilor care aveau să declanşeze forţele distrugătoare. Printre cei care nu se aflau doar în Yucatan, ci şi în Pirinei şi pe pământ egiptean, căci mijloacele de transport şi de comunicaţie prin nave aeriene din acea epocă erau foarte asemănătoare cu cele pe care le va descrie mai târziu Ezechiel. (1859-1, 7 aprilie 1939).

Vezi Ezechiel 1,15-25; 10, 9-17.

[...] la Poseidia, entitatea făcea parte dintr-o familie de ţărani, care au dat informaţii despre ridicarea munţilor pe care a provocat-o distrugerea în ţară. (4219-4, 23 ianuarie 1924)

[...] în Atlantida, când au avut loc acele activităţi, care au provocat a doua erupţie a pământului în această ţară.

Entitatea era ceea ce am numi astăzi un inginer electrician

[...] aplica aceste forţe sau influenţe la avioane, vase, ceea ce am numi astăzi radio, în scopuri constructive sau distructive. (1574-1,19 aprilie 1938) În mod vădit, existau neînţelegeri în rândul populaţiei, în epoca acestei a doua distrugeri, ca şi în timpul primei distrugeri. „Lectura” următoare face aluzie la asta, precum şi la energia atomică:

[...] pe pământ atlant, în acele perioade când erau cei care se întrebau dacă să aplice legile copiilor lui Unu sau ale fiilor lui Belial, transformând în aparate distrugătoare acele influenţe de putere sau de energie infinită, derivate din elemente precum şi din ceea ce în prezent am numi puteri spirituale sau supranaturale. Entitatea ezita să

aleagă, şi când a survenit distrugerea prin folosirea acelorraze, aşa cum erau aplicate din motive benefice, entitateaşi-a folosit prost abilitatea - de aici influenţa energiiloratomice sau forţă electrică de orice natură care devinastăzi aparate bune sau rele. (1792-2,” februarie 1939) Să ţinem minte această ultimă frază. Acest avertisment se adresează solicitantului, dar priveşte şi un

număr mare de persoane, care s-au încarnat în Atlantida şi, dacă ne gândim la puterea atomică de care dispun azi oamenii, este şi un avertisment adresat naţiunilor.

[...] pe pământ atlant, în oraşul Poseidia, când focurile revoltei au provocat activitatea celor care deţineau autoritatea şi au adus distrugerea ţării; [entitatea] avea sarcina să comunice cu Om şi Mu. (812-1, 4 februarie 1935)