parte
din
INDIVIDUALITATEA noastră, din Eul nostru complet (care este un univers în sine!).
Astfel, Cayce, în încarnarea sa precedentă, nu şi-a arătat în nici un fel facultăţile mediumnice. În acea viaţă, spune el, darurile sale rămăseseră latente, nemanifestate.
Iată o lectură care arată de ce personalitatea exprimată într-o viaţă nu este decât un fragment din individualitatea totală: DOMNULE CAYCE, VREŢI SĂ ENUMERAŢI ÎNCARNĂRILE
MELE PE PĂMÎNT, ÎNCEPÂND DIN TIMPUL CRUCIADELOR? UNA DIN ELE ÎMI INFLUENŢEAZĂ VIAŢA ACTUALĂ?
Nu toate au influenţă acum. Dar asta depinde şi de ceea ceveţi decide să faceţi [...]. Lucrurile se petrec astfel: ne putem aflaîntr-o stare, încarnaţi într-o experienţă de viaţă precisă, şi totuşi să
nu lucrăm în direcţiile explorate anterior. Şi asta pentru că nusimţim nevoia. Sau nu suntem conştienţi de aceste activităţianterioare ori nu suntem influenţaţi de ele. Acele vieţi care au unimpact direct asupra vieţii dumneavoastră actuale v-au fostprezentate.(Lectura 1602-4).
Nici o iubire nu se pierde vreodată
Bineînţeles că ne reîncarnăm şi în familie! Împreună la bine şi la rău. Dar toţi cei care au pierdut o fiinţă iubită să se consoleze: o vor putea regăsi!
EXISTĂ UN MOTIV PENTRU CARE FRATELE MEU ŞI CU
MINE AM ALES ACEEAŞI MAMĂ? Răspunsul lui Cayce:
Aceste experienţe de viaţă din Palestina antică v-au legatstrâns şi v-au creat astfel de relaţii încât aţi ales să vă reîncarnațiîmpreună. (Lectura 2454-3).
Este vorba de două persoane asociate ulterior în aceeaşi activitate, în America secolului XVIII, înainte de a se reîncarna încă o dată împreună în secolul XX!
Iată şi cazul unei fetiţe de 5 ani, ai cărei părinţi ceruseră o lectură:
Înainte, entitatea aparţinea familiei Audubon. Acolo ea era totfiica mamei sale actuale - dar n-a trăit foarte mult: căci în aceaviaţă a murit de mică, în accident de maşină. (Lectura 1635-3).
Deci iată o mamă dezolată de pierderea copilului şi care în viaţa următoare îl regăseşte în aceleaşi condiţii: este tot fetiţa sa şi în aceeaşi ţară (Audubon era o familie americană cunoscută în epoca colonială).
Dar încă nu e tot... Căci de la o încarnare la alta ne putem schimba sexul! Pentru că, aşa cum zice Pavel, „în Ierusalimul ceresc nu există nici evreu, nici grec, nici sclav, nici om liber, NICI BĂRBAT, NICI FEMEIE”. Aceste condiţii nu sunt decât temporare.
Numeroase cazuri de schimbare de sex apar de altfel de-a lungul lecturilor:
Înainte, entitatea se afla în Imperiul Roman, într-o perioadă deexpansiune maritimă spre alte ţări. Acolo, entitatea era bărbat,marinar, un căpitan care comanda flota romană în ţinuturileIrlandei şi Angliei. (Lectura 2454-3).
Or, astăzi este femeie. De ce s-a reîncarnat ea de data aceasta de sex feminin? Pentru că:
Dacă dobândise mari talente de învăţător, de şef, instructor,director - talente pe care le păstrează astăzi - ea cunoscuse puţinviaţa de familie.
Mai curios încă, ea nu se afla la prima schimbare de sex: Înainte, entitatea se afla în Persia, în mediile conducătoare. Ea trăia la curtea Semiramidei, a cărei confidentă era - s-ar spune astăzi secretară. În realitate un post de decizie. (Aceeaşi lectură).
Astfel, ne putem alege alt sex, după programul dorit. Cineva care a iubit pătimaş o femeie pe care n-a luat-o de nevastă va putea, fără îndoială, s-o regăsească în viaţa următoare ca soţie, dar şi ca soră sau mamă... sau chiar soţ dacă el însuşi s-a reîncarnat în femeie! Cum toţi suntem chemaţi să devenim zei, iar Dumnezeu, aşa cum spuneau gnosticii, este Tată şi Mamă, masculin şi feminin, trebuie aşadar să trecem prin experienţa celor două polarităţi.
În unele vieţi, ne încarnăm în bărbat şi învăţăm să stăpânim vibraţiile masculine, ca soldat, marinar, tăietor de lemne, vâslaș...
După un anumit timp, după ce am stăpânit situaţiile masculine, aspirăm firesc să cunoaştem viaţa la feminin. De exemplu, ce efect
are aducerea pe lume a unui copil, alăptarea lui, activitatea casnică etc. Şi asta pentru ca nimic din ceea ce este omenesc să
nu ne fie străin. Deci nu suntem bărbat sau femeie pe vecie. Este doar o stare temporară de încarnare.
Astfel, homosexualii nu ar fi decât entităţi în tranziţie între două corpuri de sex diferit şi nu anormali sau perverşi sau mai simplu, entităţi care şi-au schimbat recent sexul şi încă nu s-au obişnuit complet cu noul lor corp!
Iată o lectură foarte frumoasă a lui Cayce despre necesitatea de a traversa experienţe multiple, în toate stările, în ambele sexe, în toate ţările:
Sufletul - expresie a dorinţei lui Dumnezeu de a avea unînsoţitor -trebuie să-şi găsească el însuşi expresia şi în acest scop,sufletele bărbaţilor şi femeilor au fost chemate la fiinţă, pentru cafiecare suflet să poată deveni tovarăşa / tovarăşul lui Dumnezeu,perfect adaptat(ă) la această împărăţie divină.
Este deci necesar ca sufletul omenesc să se perfecţioneze de-alungul multor experienţe; el trebuie să parcurgă toate împărăţiileexistente. Aceasta pentru ca sufletul, după atingerea perfecţiunii,să nu fie în dezacord cu împărăţia frumuseţii, a armoniei şi forţeidivine unde este chemat să devină însoţitoarea/însoţitorul acesteiForţe creatoare (Dumnezeu, în cayciană)!
De aici necesitatea acestor experienţe de viaţă care nu suntdecât ocazii de a evolua; într-adevăr, indiferent de nivelul deconştiinţă la care fiecare dintre noi crede că a ajuns, Tatăl doreșteca fiecare suflet să continue să-şi desfăşoare firul de aur al forţeisale conştiente pentru a urca până la el. (Lectura 805-4).
Această lectură ne face să înţelegem de ce ne schimbăm adeseori sexul de la o viaţă la alta.
Dar mai există entităţi care se încarnează numai în corpuri masculine - sau numai în corpuri feminine. Aceasta depinde de programul lor.
De exemplu, Cayce a dat pentru el însuşi o serie de încarnări numai masculine - dar în care a trecut prin experienţa vieţii de familie. După Cayce, însuşi Christos n-ar fi avut decât încarnări masculine: ca Adam, Melhisedec, Iosua, Iosif etc.(dar vom reveni la acest subiect). Motivul este că avea un program de iniţiator. Cel care trebuie să arate calea, care este Primul, Mielul Întâi-Născut al lui Dumnezeu corespunde valorilor masculine ale Berbecului.
Pe când Maria, Mama sa, reîncarnare a Evei, n-ar fi avut decât
încarnări feminine pentru că ea trebuie să arate cealaltă parte a iubirii creatoare, polaritatea feminină care este Pământ, fruct, receptivitate, tăcere, alchimie secretă necesară naşterii sufletelor.
Cu toate acestea, încarnările repetate într-un singur sex au şi inconveniente:
Entitatea este una din cele care nu şi-au schimbat niciodată
