apere un ideal; a trebuit să se bată, să se apere de atacurile celorcare aveau un ideal diferit...
În acea experienţă, entitatea a câștigat nu numai în planmaterial, în ceea ce a întreprins şi în realizarea idealurilor sale, darşi în plan spiritual, devenind din ce în ce mai puţin egoist, din ce înce mai atent la interesul general. Marea sa preocupare era să ajuteoamenii să devină liberi.
Din acea experienţă, iată ce-i rămâne: iubeşte istoria, aregustul cercetării faptelor istorice mai puţin cunoscute; interesulpentru cărţile care vorbesc despre pionieri, fondatori de noi mişcări,de noi curente de gândire, de noi idei... Aceste gusturi sunt oexpresie actuală a entităţii; în acea viaţă precedentă numele săuera Israel Putnam. (Lectura 2533-1).
Deci această grijă pentru binele general dobândită ca Israel Putnam l-a dus pe nativul de astăzi către asigurări: şi de asemenea, gustul mercurian de analizare a faptelor, de a lucra la statistici... Dar încă nu este gata:
Înainte de asta, entitatea era în ţinutul iranian [...], într-o lumetotodată greacă şi romană. În vremea aceea, entitatea făcea partedintre romanii care se ocupau de analizarea activităţilor locuitorilor,a aşezărilor lor etc. Entitatea nu era soldat, ci mai degrabă unconsilier politic. [... ] Lucra ca inspector şi consilier social pe lingă
autorităţile regionale
[...].
Această activitate i-a dezvoltat entităţii gustul analizelorsociale, gustul studiului raporturilor de la cauză la efect înactivităţile grupurilor sau indivizilor am spune, gustul sondajelor deopinie şi al studiilor de motivaţie!
De unde astăzi, competenţa entităţii pentru tot ce are legătură
cu anchetele efectuate pe grupuri, familii, indivizi; pentru tot ce esteanaliză economică şi socială sau uneori politică. Prin astfel deanalize, entitatea stabileşte cel mai bine raporturi cu ceilalţi.
(Aceeaşi lectură).
Căci meseria actuală a acestui om implică analize economice, studii de viaţă şi de statistică, destul de ample, căci bineînţeles, asigurarea nu se face pentru oricine şi oricum... Şi nici la orice preţ!
Dar să ne întoarcem într-o existenţă şi mai veche:
Înainte, entitatea trăia în Persia, într-o perioadă de conflicteîntre beduini - sau triburi arabe - şi perşi! [...] Entitatea era interpretşi avea ca funcţie să păzească averea regelui Cresus. Căcientitatea făcuse o analiză economică a diverselor populaţii dinregat, pentru a şti când, cum şi sub ce formă li se puteau pune taxe(ceea ce am numi astăzi stabilirea impozitelor!) Dar iată încă o viaţă care urcă în Timp:
Înainte de asta, entitatea se afla în Egipt. Acolo, într-operioadă de reconstrucţie, rolul său constase în... ASIGURAREAfamiliilor şi grupurilor de lucrători din domeniul diverselor servicii.
Asta pentru ca statul să preia grija copiilor şi familiilor muncitorilorîn caz de moarte, accident sau diverse riscuri care pot apărea întimpul lucrului sau din cauza acestuia. Astfel a apărut ceea cenumim astăzi asigurări, pentru a proteja pe cei care erau angajaţiîntr-o activitate foarte riscantă, pusă în serviciul colectivităţii. (...).
De unde ramurile în care entitatea este astăzi competentă:statistica, analiza socială şi politică, asigurări. De aici vineaptitudinea sa de a redacta raporturi scrise pentru cei care lucrează
în aceste sectoare, capacităţi pe care entitatea ar putea să ledezvolte, dacă ar vrea. Căci ea are o mare îndemânare naturală
pentru statistici şi pentru a le prezenta într-un mod care să fie utilcelorlalţi... Aşa cum a făcut-o în Egiptul antic pentru a-i apăraenergic pe lucrătorii săraci din acel timp.(Aceeaşi lectură).
N-am dat aici decât o parte din această uimitoare serie de biografii unde descoperim că asigurările existau încă din timpul faraonilor, statisticile din timpul grecilor şi sondajele de opinie din timpul romanilor! (A se vedea capitolele următoare despre aceste civilizaţii).
Cunoaşterea vieţilor anterioare ar putea să-i ajute pe oameni în alegerea profesiei lor? În acest sens a lucrat Cayce. I se cereau foarte des lecturi pentru copii de vârstă foarte fragedă. După ce ridica un colţ din voalul care le acoperea trecutul recent, el preciza: „Susţineţi acest copil în cutare sau cutare meserie!; va fi competent pentru asta, pentru că o cunoaşte deja; a mai făcut-o!”
Iată cazul unei fetiţe despre care am vorbit deja mai sus. (Lectura 1635-3), încarnată odinioară în familia americană Audubon: Este un temperament de artist, care are nevoie să se exprime prin artă, nu tocmai în desenul comercial, ci mai degrabă în decoraţii, arhitectură interioară sau arta hârtiei pictate... Activităţile acestei entităţi, aşa cum o să vedem, au fost legate de stofe, ţesături pentru mobile... Aceste activităţi vechi pot să-i fie utile în decoraţii interioare, mobilier... Dar, înainte de a fi murit această
micuţă Audubon în floarea tinereţii sale:
Entitatea trăia în Franţa, când regii Ludovic aveau ca emblemă
simbolică floarea de crin (î n franceză în text ( Este vorba de textul original al lecturii lui Cayce (n.tr.) )) . Acolo entitatea lucra pentru Curte; ea a devenit nu numai creatoare şi desenatoare de ţesături, dar mai ales decoratoare de interior: domeniul său îl constituiau pereţii, vopsirea lor, voalurile, tapiseriile şi tapisarea scaunelor, pasmanteria literia, draperiile... Astăzi, entităţii îi place mult să se ocupe de mobilier. Şi dacă o să-i daţi ocazia, o să vedeţi cum începe să se ocupe de tapisarea mobilelor şi pereţilor... Ar trebui să o încurajaţi pe această cale, care ar trebui să-i devină meserie în această viaţă. Căci entitatea ar trebui în mod absolut să aibă o profesie. Chiar dacă se căsătoreşte devreme, ea tot îşi va face o profesie... Atunci pregătiţi-o pentru meseria viitoare! Daţi-i ocazia să-şi dezvolte darurile înnăscute [...]. Entitatea a fost cunoscută în acea epocă sub numele de domnişoara Rheulicheu (ortografia lecturii aşa cum a fost transcrisă, cu toată neştiinţa, de secretara lui Cayce!... Numele franceze, din păcate, sunt toate deformate: nimeni din anturajul lui Cayce nu vorbea franceza...) Dar Cayce, în somnul său, adaugă: Nu, nici o legătură cu Cardinalul (Richelieu), dar aproape acelaşi nume, cu o variantă în maniera de a-l scrie.
...Iată o activitate de perspectivă pentru un arhivist care ar vrea s-o regăsească pe această doamnă căreia îi datorăm poate o parte din splendorile de la Versaille sau de la Muzeul Imprimeriei de la Mulhouse (căci se pot vedea în acest muzeu opere ale marilor decoratori şi desenatori de hârtie pictată şi ţesături din secolul al XVIII-lea).
Şi cum se pare că francezii au legături speciale cu Egiptul -
aşa cum o să vedem mai departe - decoratoarea noastră este o reîncarnare egipteană:
Înainte de asta, entitatea se afla în Egipt, în perioada când fiiiFăgăduinţei (făcute lui Abraham) au părăsit acele oraşe egiptene.
Entitatea aparţinea ea însăşi acestei naţiuni, şi nu aceleia aevreilor [...]. Numele său era Shalmahr şi ocupa un post important.
Soţul şi asociaţii săi erau conducătorii acestei ţări. Din nou regăsimentitatea ocupându-se de decorare: dar acolo era vorba de vapoare,de ceea ce ţinea de navigaţia de agrement; ea desena pânzele,sculpturile, decoraţia şi aranjamentul interior al acestorambarcaţiuni. Astăzi veţi vedea că entitatea o să prefere vaporul camijloc de transport! Asta face parte din experienţele sale trecute. [...]
înainte, într-o viaţă mai veche, entitatea se afla tot în Egipt. Acolo,împreună cu Marele Preot, ea se ocupa de fabricarea hârtiilor şiţesăturilor, nu numai de bumbac, dar şi de diferite materialeprovenite din plantele cultivate în Egipt. De aici interesul său actualpentru desenul ţesăturii şi mai ales pentru ţesăturile manuale.
Ceea ce-i va plăcea să facă ea însăşi. (Lectura 1635-3).
Şi iată de ce Franţa este ţara croitoriei de lux! Geniul veşmintelor frumoase ne vine, se pare, din Egiptul antic...
Această lectură este interesantă pentru că dă „o secvenţă de încarnări” tipică pentru dosarele cayciene. Seriile de reîncarnări.
S-a remarcat că natura iubeşte tranziţiile: se vede acest lucru în zoologie şi în botanică unde se trece de la o specie la alta prin caracteristici intermediare. La fel se întâmplă şi cu vieţile anterioare: se pare că au avut loc tranziţii profesionale, geografice, sociale. Foarte des, remarcăm în dosarele Cayce că oamenii nu trec brusc de la o civilizaţie la alta, ci progresiv. Micuţa Audubon citată mai sus nu a trecut brusc de la o viaţă franceză din secolul al XVIII-lea la viaţa complet americană de astăzi: între cele două, s-a încarnat într-o familie cultivată din sudul Statelor Unite, de tradiţie franceză. Este ca o evoluţie din aproape în aproape, sufletul încarnându-se în civilizaţii derivate unele din altele: America este grefată pe bătrâna Europă, moştenitoare a Egiptului antic datorită grecilor şi evreilor. De aceea, în această serie tipică
apar aceste civilizaţii. Şi de asemenea, pentru că Cayce însuşi, aşa cum vom vedea mai departe, este un astfel de exemplu: Egiptul antic, Persia antică, Grecia, Israel, Roma, Anglia, Franţa secolului al 18-lea, America de Nord. Încă nu cunoaştem legile generale care par să guverneze aceste serii de încarnări. Cayce vorbeşte mai ales de această serie mediteraneană-atlantică: el a spus că
oamenii care au venit să-l consulte trăiseră aproape toţi (şi adeseori împreună cu el) într-una sau alta din aceste civilizaţii.
Lectura dată micuţei americane care a fost Macie Audubon pune şi problema mobilităţii sociale de-a lungul suitei de vieţi.
Tradiţia ezoterică vrea să ne încarnăm o dată bogaţi, o dată
