Alge brune Angelică Arbore de ceară Ardei iute Busuiocul cerbilor CardamomChelone glabra Chimen Coada-șoricelului Ecualipt Eupatorium purpureumGalangal Gălbenele Ghințură Ginseng Hrean Ienupăr Ignamă sălbatică
Lemnul-Domnului Lindera Mentă Muștar Păpădie Pelin Piper de SchiuanPopulus gileadensis Rotunjoară Rozmarin Salvie Scorțișoară Unguraș UsturoiVetrice Virnanț
TONICE
Plantele tonice întăresc și vitalizează fie organe specifice, fie întregul organism.
Această listă lungă este mai semnificativă dacă se reia secțiunea de tonice specifică fiecărui sistem organic.
Anason Angelică Arbore de ceară Ardei iute Aristolochia serpentaria Berberisaquifolium Boldo Brusture Bucco Calumba Castan sălbatic Călin americanCervană Chelone glabra Cimbru Cimicifuga racemosa Coada-șoriceluluiCondurango Damiană Dragavei Echinacea Eupatorium perfoliatum Eupatoriumpurpureum Fumăriță Gălbenele Gențiană Geranium Ghințură GinsengGrindelia Gura-lupului Hortensie Iarbă-mare Ignamă sălbatică Isop Lemn-dulce Leptandra virginica Lipicioasă Mușchi de piatră Mușețel Muștar OvăzPapucul-doamnei Pațachină Păducel Păpădie Pătrunjel Pelin Pelinariță PirPodbal Răculeț Rădăcină de cârmâz Rădăcină de unicorn Roiniță Rotunjoară
Salce Saschiu Scăișor Silur Smirnă Strugurii-ursului Talpa-gâștei TamarinTătăneasă Tei Trifoi roșu Trifoiște de baltă Trillium Tufă-cu-ciucuri-albi deVirginia Turiță-mare Țintaură Urzici Usturoi Vâsc Verbină Vetrice VindeceaVirnanț Vița-de-vie a femeii Zmeur
TONICE CARDIACE
Tonicele cardiace acționează asupra inimii; funcția lor specifică trebuie căutată
în secțiunea „Atlas botanic“.
Ardei iute Cactus (Lumina-lunii) Cervană Lăcrămioară Măturice PăducelTalpa-gâștei
VERMIFUGE
Vermifugele distrug sau elimină viermii din sistemul digestiv. Din păcate, multe dintre cele mai eficiente vermifuge nu se mai găsesc de la introducerea unor noi reglementări, căci în doze mari pot fi toxice; prin urmare, ele nu se regăsesc în această listă.
Aloe Pelin Tuia Usturoi Vetrice Virnanț
PREPARAREA PLANTELOR MEDICINALE
PREPARAREA PLANTELOR MEDICINALE
O parte a artei medicinei naturiste este să știi ce tehnici să aplici înpregătirea remediilor. De-a lungul secolelor, au fost create diverse metode defolosire a plantelor medicinale care să permită proprietăților vindecătoareale acestora să fie stimulate și să fie active. După alegerea corectă aplantelor, trebuie aleasă cea mai bună modalitate de preparare.
Fără îndoială că prima modalitate în care strămoșii noștri au folosit plantele medicinale a fost să le mănânce crude. De atunci, de-a lungul miilor de ani de când se întrebuințează plantele, au apărut alte metode de a le prepara. Pe baza cunoștințelor noastre moderne de farmacologie, putem face alegeri conștiente cu privire la procedura de folosit pentru activarea compușilor chimici necesari vindecării, fără a leza integritatea plantei prin izolarea părților de întreg.
Pornind de la ceea ce s-a spus deja în această carte până acum, ar trebui să fie clar că proprietățile oricărei plante nu sunt pur și simplu suma tuturor acțiunilor diverselor substanțe chimice prezente în acea plantă. E vorba de o sinergie care acționează pentru a da naștere unui întreg terapeutic, care este mai mult decât suma părților. Dacă metoda de preparare distruge sau face să se piardă părți din întreg, mare parte din puterea de vindecare este pierdută. Prepararea trebuie făcută cu atenție și conștient.
Metodele de preparare sunt menționate pe tot parcursul cărții, dar nu sunt de fiecare dată descrise în detaliu. În această secțiune vom da o explicație amănunțită acestor metode; totuși, unele dintre exemplele folosite ar putea necesita, pentru o înțelegere deplină, și referiri la alte capitole.
Pentru un plus de claritate, vom împărți metodele în metode pentru uz intern și metode pentru uz extern.
REMEDIILE INTERNE
Din perspectivă holistică, cea mai bună modalitate de a folosi plantele este administrarea lor internă, căci vindecarea are loc în interior. Modurile de preparare a remediilor interne sunt numeroase, dar cu oricare dintre ele este esențial să ai grijă ca procesul să-ți asigure obținerea rezultatului dorit.
Există trei moduri elementare de preparare a plantelor pentru uz intern: 1. pe bază de apă;
2. pe bază de alcool;
3. plante verzi sau uscate.
PREPARATELE PE BAZĂ DE APĂ
Există două moduri de preparare a extractelor pe bază de apă: infuzie și decoct.
Când planta ce urmează a fi folosită conține materii dure, lemnoase, se folosește decoctul; altfel, se recurge la infuzie.
INFUZIA
Dacă știi să faci ceai, știi să faci o infuzie. Este, probabil, cea mai simplă și mai
comună metodă de administrare a unei plante și se pot folosi în prepararea ei fie plante verzi, fie uscate. Totuși, acolo unde se recomandă, o parte de plantă uscată
poate fi înlocuită cu trei părți de plantă verde, iar diferența o face conținutul mai mare de apă al plantei verzi. Astfel, dacă instrucțiunile recomandă 1 linguriță
plantă uscată, aceasta poate fi înlocuită cu 3 lingurițe plantă verde.
Pentru a face o infuzie:
1. se ia un ceainic de ceramică sau de sticlă încălzit în prealabil și se pune în el câte 1 linguriță plantă uscată sau amestec de plante uscate pentru fiecare 1 ceașcă
de ceai;
2. se toarnă 1 ceașcă apă fiartă pentru fiecare 1 linguriță plantă pusă deja în ceainic, apoi se acoperă. Se lasă să infuzeze 10–15 minute.
