Ochii Shivanei, suspinul Andreei E suficient. Cine vrea să vadă întregul episod trebuie doar să tasteze, cum spuneam mai devreme, „terapii de detoxifiere”. Aici aveți un teaser de două
minute, dar vă asigur că și restul filmării e la același nivel: o engleză mediocră, o traducere pe măsură și un demers în tandem de îmbrobodire a naivilor. Nu de alta, dar o clismă rămâne o clismă, indiferent cum o redenumești. (Faptul că-i spui Îngerul Apei ține de zenitul umorului involuntar.) În ce privește șansa clientului de-a vedea, „reflectat în oglinda din față”, reziduurile care ies din el, totul e o chestiune de gust. Nu-i poți răpi nimănui șansa de a-și contempla „mucusul din intestine și colon”. Unii instalează oglinzi în dreptul patului sau pe tavan ca să se privească în timp ce fac sex. În clinica unde funcționează Îngerul Apei ți se dă prilejul să vezi, în schimbul unei sume piperate, „cum iese apa împreună cu toxinele”. Sublim.
(Paranteză. Perechea Andreea Marin-Burcu Geçtan are la activ și un episod dedicat dulciurilor raw-vegan pe care e bine să le mănânci în timpul detoxifierii. Afirm cu mâna pe inimă că n-am văzut în viața mea preparate mai urâte, mai neatrăgătoare, mai greu de acceptat pe o farfurie. Probabil că rostul lor este să pună în valoare, prin contrast, peisajul din Bodrum – episodul respectiv e filmat în aer liber –, care este cu adevărat răpitor.) 53
Pofta de detoxifiere vine mâncând, veți spune. Adevărat, dar incomplet.
Pofta vine și bând dacă îți dai silința să concepi rețeta potrivită. Zâna nației caută în tolba cu surprize și dă la iveală un suc verde preparat, conform propriei declarații, din spanac, rucola, pătrunjel, țelină, castravete, lămâie și măr. Brrrr! Nu e clar dacă paharul se dă pe gât înainte sau după întâlnirea cu Angel of Water, dar poate că nici nu contează. Cert e că Îngerul Apei n-are cum să lipsească din program. Și, categoric, e dreptul oricui să bea ce sucuri poftește. Nu asta e problema, ci concluzia – profund nemedicală – că
respectivul lichid verde asigură detoxifierea. Și, fiindcă trăim în lumea contrafactualismului, poate că n-ar fi rău de imaginat pentru ce ar opta niște deținuți puși să aleagă între tăiat stuf și băut cocktailul regenerator al Andreei Marin. N-ar fi tocmai de mirare ca unii să aleagă stuful.
Capitolul la care Andreea Marin stă excelent, mai cu seamă după
întoarcerea de la Bodrum, e cu siguranță romantismul pseudomedical.
Invitată, în ediția din 12 noiembrie 2017 a ziarului Libertatea, să-și descrie experiența de care a avut parte prin programul de detoxifiere Master Detox, ea începe astfel: „A însemnat yoga dimineață la prima oră pe iarbă, cu picioarele simțind rouă zorilor și privirea pierdută pe albastrul mării”. Love Story, Umbrelele din Cherbourg și Ochii Shivanei nu pot produce împreună
atâtea dilatări suspinoide ale pieptului. Câtă poezie, Dumnezeule. Câtă
înălțime, ce detentă lirică, o, da, ce înaripare a gândului. Cum însă poezia fără
praxă e ca roata fără axă, Andreea Marin nu se întoarce de la Bodrum cu mâna goală, ci însoțită de o altă specialistă a domeniului, (Çisem Çakîr, pe care o invită să le prezinte telespectatorilor care urmăresc emisiunea Prețuiește Viața de pe postul public câteva dintre tainele „băuturii din iarbă de grâu”, care este nici mai mult, nici mai puțin decât „cea mai bună băutură din lume, deoarece conține clorofilă”. Dacă există exaltați care cred în continuare că
băutura cea mai bună e vinul italienesc sau francez, e momentul să bată în retragere. Prin comparație cu lichidul verde din paharul tandemului Marin-Çakîr, poșirca mediteraneeană nu merită decât scuipatul pe jos de la degustări. La fel, whisky-ul scoțian. La fel, berea cehească. Le verre de vert et l’invers du vers.
Clismă și pedeapsă
Andreea Marin și Çisem Çakîr sunt doar două dintre preotesele plăcerii lichide și verzi, care vine în păhărele de câte cincizeci de grame. Internetul 54
mustește însă de oameni grijulii cu sănătatea semenilor, de la Ligia Pop din Ligia’s Kitchen („sucul de iarbă de grâu este practic recomandat atunci când corpul omului este acid, transformând corpul acestuia într-un mediu bazic”) la Anca Alungulesei, alias Mademoiselle Coco, alias „Mănânc vlăstari”, fondatoarea RawCoco („Pentru sucul «Tinerețe fără bătrânețe» avem nevoie de o mână de iarbă de grâu, o mână de vlăstari de floarea-soarelui, o mână de vlăstari de lucernă, o mână de vlăstari de broccoli, o legătură de pătrunjel, trei tije de apio, un castravete mare, un centimetru de ghimbir și o jumătate de lămâie”). Vine pe turnantă și Carmen Brumă, vine pe aceeași turnantă și Adina Halas, vine și Cori Grămescu, vine chiar și Beatricia din Republica Moldova (Nu știți cine e Beatricia din Republica Moldova? Hm, pe ce lume trăiți?), vine și Olivia Steer, care propune, ca rețetă de detox, nici mai mult, nici mai puțin decât „un făgurel de miere și o îngroșăluță de zmeură”: Vine, așadar, tot felul de lume bine intenționată și gata să te asigure că, dacă bei dimineața un suc verde – concentrat, smoothie, oricum, verde să fie –, te laminezi ca prin farmec și treci altfel prin viață. Așa o fi. Sugestionarea se poate obține pe multe căi. Un amic mi-a povestit despre felul cum într-o noapte bunicul lui, deținut politic în anii 1950, a calmat durerile unui coleg de celulă dându-i să
înghită un năsturel pe post de analgezic. Un caz clasic de efect placebo. Dar…
detoxifiere? Puțintică răbdare și o să vedem ce spun și specialiștii veritabili.
Până atunci, trebuie observat că alte formulări de pe site-urile dedicate acestei chestiuni par de-a dreptul revoluționare, câtă vreme terapiile prezentate au drept consecință „resetarea celulară”. Te gândești dacă nu cumva autorii enunțurilor au citit pe sărite din Sapiens-ul lui Harari:
„Substituirea selecției naturale de către proiectarea inteligentă s-ar putea întâmpla în oricare din următoarele trei moduri: prin inginerie biologică, inginerie cyborg (cyborgii sunt ființe care combină părți organice cu părți non-organice) sau inginerie a vieții anorganice. […] Dezvoltarea amețitoare a unor domenii precum ingineria genetică, regenerativă și nanotehnologia încurajează profeții tot mai optimiste”. Teoria proiectării inteligente a universului – ceea ce Gabriel Liiceanu numește „demiurgie laică” în Așteptând o altă omenire – e însă departe de arhitecții terapiilor de detoxifiere. La fel de departe e ideea de inginerie biologică, cyborg sau anorganică. Pe agenda lor cu antetul Mens sana in corpore sano (oamenii știu ceva latină până la urmă) stă promisiunea unei purificări în acorduri de instrumente vechi, cu masaje abile, uleiuri rare și diete inaccesibile celor mulți. Totul în schimbul unor sume la auzul cărora sprâncenele se regrupează într-un circumflex mefient.
55
Ozana Barabancea, una dintre promotoarele acestor ceremonii bine ambalate („Dacă aș avea putere, aș da o lege astfel încât românașul nostru să fie obligat să facă asta o dată la șase luni”, declară ea la XNight Show), anunță – în dezacord, cum îi stă bine unei formatoare de opinie – că „pentru două
persoane se plătește 1.200 de euro în extrasezon”. Clismă și pedeapsă și mai multe nu.
Castele, filme porno, terapii
Prin 1995, un universitar american din Florida specializat în sociologie și legislația muncii vizitează Castelul Peleș și conchide, după o preumblare plictisită dintr-o încăpere în alta: „Pentru mine e de necrezut că un rege a putut să trăiască în felul ăsta”. (Profesorul, un pic cubanez la origine, ascultă
mereu în căștile minții șlagărul „Republică, măreață vatră”.) I se deslușește că
Peleșul e muzeu – așa se explică, printre altele, faptul că poate să-l viziteze –
și că regele n-a trăit „în felul ăsta”. Trei zile mai târziu, profesorului i se propune să viziteze Castelul Bran, invitație care se soldează cu un răspuns scos din beciurile minții: „N-are rost, castelele sunt ca filmele porno. Ai văzut unul, le-ai văzut pe toate”. Află și Franța, cu ocazia asta, cât de previzibilă și de monotonă poate fi.
E mare tentația să reiei cuvintele universitarului american și să le schimbi obiectul. Terapiile de detoxifiere seamănă atât de bine între ele, încât îți vine să spui că „sunt ca filmele porno: ai citit despre una, ai citit despre toate”. Cele mai multe dintre ele promit aceleași lucruri: „Un tratament revigorant și remineralizant pentru întregul corp. Împachetări ale corpului în alge rare, precum și diete bogate în vitamine și minerale, cu efect antiageing, antiinflamator și antireumatic. Eliminarea lichidelor și a kilogramelor nedorite, însoțită de detoxifierea și regenerarea pielii”. Asta in a nutshell sau într-o coajă de nucă, după formula lui Stephen Hawking și a câtorva zeci de mii de romglezi. Există însă site-uri de terapii de detoxifiere unde amăgirea clientului se face pe zeci de pagini, într-un jargon impresionant, cu filmulețe sugestive și promisiuni începute cu un „ar putea să” care îl pune pe terapeut la adăpost de procese în cazul în care terapia nu dă rezultate. Asta indiferent dacă detoxifierea se face prin tratamente cu argilă, cu săculeți din pânză care conțin portocale, plante vindecătoare și ulei aromat sau cu roci bazaltice reci sau calde. Hidrocolonoscopia este aici un simplu răsfăț suplimentar. Amatorii de déjà vu, déjà vécu au parte de o înregistrare în care un cetățean cu o veselie 56
bine tencuită pe chip se leagănă din bazin cum făceau pe vremuri elevii la începutul orelor de sport din gimnaziu. Iar dacă sunteți cu adevărat convinși/convinse că trupul vă este templu, vă puteți abandona unei terapii care include ambalarea în miere, ginger wasabi, cafea verde sau alge marine.
Concluzia celor care asigură aceste servicii conține un dezacord – „Sănătatea și frumusețea corpului tău depinde de tine” dar cramponarea de un asemenea amănunt trădează o mentalitate de cârcotaș căruia nu-i mai place nimic pe lume.
Chi Machine pentru chelul cu părul măciucă
Însă, ne spun pseudospecialiștii de vârf ai fenomenului, trebuie să fii nătărău ca să mai crezi că detoxifierea înseamnă astăzi doar să torni în tine sucuri verzi și să faci sex rectal cu Îngerul Apei. Nici pomeneală. O terapie cum scrie la carte produce un evantai de efecte spectaculoase: „Îmbunătățește funcționarea tuturor sistemelor și organelor din corp, întărește imunitatea, reglează problemele respiratorii, hormonale sau nervoase, scade dependența de alcool, de dulciuri, de cofeină și de nicotină, ajută la pierderea kilogramelor în plus, crește tonusul și vitalitatea, în așa fel încât inclusiv pielea și părul devin mai strălucitoare și mai sănătoase”. E adevărat, descrierea pare să-i excludă, la ultimul criteriu, pe cei care se rad în cap, dar n-a spus nimeni că
lumea e perfectă.
Și asta e doar prima foaie a cepei. Dacă tot nu vă convine cât de sănătoși ați devenit, decojim ceapa în continuare, mai ceva ca Günter Grass. Abordarea este, în acest caz, terapeutic-integrativă – dacă preferați, holistică – și oferă o detoxifiere celulară și o resetare celulară la 360 de grade. Unii susțin că asta ar însemna că te întorci de unde ai plecat, însă, ce-i drept, ei nu sunt terapeuți de ziua a șaptea, ci matematicieni. Să-i lăsăm în plata cui îi plătește și să
constatăm că abordarea terapeutic-integrativă presupune câteva tratamente în fața cărora salivezi instantaneu: saună în infraroșu, hidroterapie cu ozon și oxigen (asigură drenajul limfatic și masarea organelor interne), terapie cu frecvențe, sunete și fotoni, protocol avansat Med Matrix etc. Pentru cei peste măsură de cuminți, furnizorul oferă – nu gratuit – și o ședință de detoxifiere cu Chi Machine, care, în ciuda primului cuvințel cu sonorități chineze, e de fapt un dispozitiv pus la punct în altă țară.
57
„Chi Machine este un aparat medical inventat în Japonia și folosit cu succes în toată lumea. El constă într-un dispozitiv pe care vă așezați picioarele, din poziția culcat, iar acesta, prin mișcări stânga-dreapta cu o anumită
frecvență, stimulează circulația limfei în corp și deblochează energia.
Cercetătorul care a inventat acest aparat s-a inspirat din mișcarea peștelui în apă, dirijată de la coadă spre cap. Mișcarea ondulată decomprimă
