"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 🦚 „Vitrina cu șarlatani” de Radu Paraschivescu 🦚

Add to favorite 🦚 „Vitrina cu șarlatani” de Radu Paraschivescu 🦚

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

www.gradinasanatatii.ro invită la descoperirea unor cuceriri fascinante, printre care colagenul lichid hidrolizat + acid hialuronic + biotină + cupru +

siliciu + vitamina C. Dacă tot sunteți acolo, puteți testa și colagenul lichid hidrolizat top 2 + glucozamină + condroitină + MSM + turmeric + vitamina C.

Ca să știți.

Până și pe platforma www.emag.ro se comercializează, scurt și cuprinzător, o diversitate de plasturi pentru detoxifiere.

O impresie puternică produce site-ul www.csid.ro (Ce se întâmplă, doctore?), unde discuția despre detoxifiere începe printr-un truism ca la mama acasă: „Primul pas spre detoxifierea corpului este, evident, reducerea încărcăturii toxice”. Îi urmează o constatare cât o mutație: „Majoritatea alimentelor conțin atât factori benefici, cât și factori dăunători”. Paula Rotaru, autoarea textului, trece apoi la ce ai voie și mai ales la ce nu ai voie să mănânci și să bei. Lista restricțiilor e, previzibil, impresionantă, numai că pe ea apare la un moment dat un aliment la care alți prelați ai detoxifierii se închină până

le pârâie oasele: avocado. Ca un veritabil avocado al diavolului, Paula Rotaru anunță că respectivul aliment e „câh” și că statutul lui de răsfățat al dietelor e nemeritat. Nu de alta, dar, conform doctrinei Rotaru, „regina băuturilor detoxifiante rămâne apa cea de toate zilele (pios clin d’œil, nu?). Bea în fiecare zi minimum doi litri de apă plată. Acest lichid va contribui extrem de eficient la diluarea toxinelor în timpul eliminării lor”.

Pe lista produselor nerecomandabile, dacă nu interzise de-a binelea, mai apar – spre disperarea multora – cafeaua, ciocolata și ceaiul de mentă.

Consolator, există și aici alternativă: „Cafeaua de păpădie poate fi băută ca înlocuitor al cafelei cât timp urmezi regimul de detoxifiere. După încheierea curei îți recomandăm și cafeaua din orz”.

Mihaela și smochina, Veturia și măslina

E clipa când vălul cade de pe ochi: Nicolae Ceaușescu și sfetnicii lui în ale alimentației au fost pionierii români ai detoxifierii. La cât nechezol a pompat Dunărea Gândirii în popor, nu e de mirare că detoxifierea cu plumb de la Târgoviște a dat rezultate atât de bune.

Te întrebi apoi, cu pupilele dilatate: nu cumva există și cafea de pătlagină, de ienibahar sau de ciuboțica-cucului? Nu cumva poți face cafea din orice? Nu cumva poți fi un barista acreditat în preparate pe bază de lăptucă, ulei de 66

pește, turmeric, nucșoară, pătrunjel, sfeclă și cătină? Și nu cumva o luăm razna?

Site-ul www.csid.ro dezvăluie apoi cum arată aventura detoxifierii prin ochii Mihaelei Rădulescu. Începutul e la fel de palpitant ca episoadele din Mannix de pe vremuri:

„Și am așa o săptămână când dimineața mănânc o smochină sau o curmală, beau ceai verde în loc de cafea, evident fără zahăr, și pun mult ghimbir și lămâie. Și îmi fac în fiecare dimineață și seară un masaj cu sare de Himalaya grunjoasă, începând de la tălpi, sus pe picior, pentru că asta pune foarte bine circulația în mișcare (nu, nu sângele, circulația – n. m.), cea limfatică, și mai elimini din toxine.”

În inefabilul ei hipocaloric, destăinuirea amintește de un mic episod de istorie literar-gastronomică pentru care există câți povestitori, atâtea variante. Bref, pe la jumătatea anilor 1970, Veturia Goga îl invită la masă pe Șerban Cioculescu. Acesta din urmă, un pofticios. Gazda, o frugală. În farfuria invitatului își fac apariția două măsline și o feliuță de lămâie (fără ghimbir).

Neștiind dacă e vorba de simțul umorului sau de altceva, musafirul mănâncă

măslinele, suge ce suge din feliuța de lămâie și așteaptă continuarea. După ce se lămurește că asta a fost tot, Cioculescu se șterge la gură cu un șervețel, oftează simulând mulțumirea, plescăie discret și spune, șâșâind „s”-urile, cum făcea de la o vreme: „Stimată doamnă, m-ați răsfățat, he he he”.

Site-ul www.btonic.ro alunecă în feerie kitsch – „Oglindă, oglinjoară… te întrebi deseori cum să obții energia și vitalitatea de odinioară?” – și pe urmă

propune ceva cu adevărat salutar: „Detoxifică-ți mintea”. Aici e-aici. Unii văd în acest sfat o invitație de a-i evita pe proști, de-a nu mai pierde vremea ascultându-i pe șarlatani la televizor, de-a nu mai citi tâmpenii și de-a nu mai lua de bune aberațiile de pe site-uri. Din păcate, nu asta e esența detoxifierii mintale pentru www.btonic.ro., ci:

„Rezervă cincisprezece minute de meditație pe zi. Dacă nu știi cum să faci meditație, încearcă prima oară prin a-ți controla respirația. Atinge-ți zona stomacului cu palmele, mai precis, partea inferioară a abdomenului.

Respiră pe nas, numărând încet până la zece, și repetă de trei ori. Încearcă

să inspiri cât de mult aer poți și să expiri la fel de mult.”

67

Așa or fi început și Pascal, Sfântul Augustin sau Marc Aureliu. Mai știi, poate chiar și-au preparat, cu tehnologia de atunci, un smoothie cu matcha (praf de ceai verde) și varză Kale. Dar, dacă tot suntem la detoxifiere, poate că n-ar fi rău ca site-ul în cauză să elimine toxinele din categoria „vei îmbunătății digestia”, chit că ortografia deficitară te poate recomanda pentru un loc în câteva dintre academiile din capitolul anterior.

Drenaj limfatic, tupeu emfatic: cazul Șișu (fără Puya) Și mai sunt site-uri. Sute, dacă nu mii. Fiecare cu promisiunile lui, fiecare cu momelile lui. Discernământul clientului prezumtiv e testat serios și nu de puține ori clientul nu ia notă de trecere la examen. Între timp, confuzia dintre stilul de viață sănătos și detoxifiere sporește. Detoxifierea devine, în mintea multora, pașaportul pentru o viață fără dureri, hibe și probleme.

Avertismentul lui Mark Twain – „de la o vârstă încolo, dacă nu te doare nimic înseamnă că ai murit” – rămâne o replică bună de citat în conversațiile spumoase. Îți vine să spui că există în România atâtea terapii de detoxifiere câte academii (a se vedea capitolul precedent). Iar lista crește de la o zi la alta.

Avem printre noi și semeni cu spate politic care exaltă detoxifierea prin sucurile de castraveți. Unul dintre ei, Marius Daniel Șișu, ajunge în februarie 2019 la șefia Agenției Naționale a Medicamentului, după ce câștigă singurul concurs cu o miză reală: cel de împrejurări. Ca să ocupi o asemenea funcție, reprezentanții guvernului PSD (proaspăt demis, dar încă activ pe ultimii metri) impun deținerea unei diplome de absolvent de medicină, economie sau drept. De farmacie, nu. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru al board-ului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate, scoate la lumină episodul într-o postare pe Facebook din 21 octombrie 2019:

„Fiți atenți ce nouă mârșăvie face acest guvern PSD, deși a fost deja demis!

Azi au fost scoase la concurs cele mai importante trei poziții din domeniul farmaceutic din România: președintele și vicepreședinții Agenției Naționale a Medicamentului. Condiția principală de înscriere: să ai diplomă de absolvent de medicină, economie sau drept. De farmacie, NU!!!

Repet: de farmacie, NU!!! ghici cine a picat admiterea la Facultatea de Farmacie? Ați ghicit: actualul președinte interimar al Agenției Medicamentului, domnul Marius Șișu. Ați priceput cum vine logica? Deci, dacă ai studii în domeniul farmaceutic, nu poți conduce cea mai importantă

68

Agenție din domeniu, dar, dacă ai picat admiterea la Farmacie, da. Dacă ești prieten cu cine trebuie, ți se croiesc după măsură și condițiile de concurs.”

Mai simplu spus: e bine ca, ocupați cu toxinele din organism, să nu le uităm pe cele din viața publică. Îndeosebi pe cele care vând (sucuri de) castraveți la grădinar. Ziarista Adelina Săhlean scrie în Newsweek, în aceeași zi de 21

octombrie 2019 în care apare postarea lui Vlad Mixich, că „omul care conduce Agenția Națională a Medicamentului a picat admiterea la Facultatea de Farmacie. El a găsit o portiță și s-a înscris fără examen pe locurile studenților străini, de unde a fost exmatriculat pentru absențe. Marius Daniel Șișu este un susținător al detoxifierii cu sucuri de castravete, iar experiența lui în domeniu se limitează la falimentarea unor mici afaceri cu medicamente”.

Altfel spus, drenaj limfatic și tupeu emfatic.

Și acum, reversul. Înapoi la competență

După atâta diletantism, ți se face dor de câteva adevăruri nefardate. Și de doi-trei oameni care să repună lucrurile în ordine. Să amendeze șmecheriile pe bani mulți, ambalate în formule care promit fără să garanteze. E greu ca, sub asediul atâtor valuri de terapii, să nu te întrebi dacă detoxifierea nu a ajuns, în ultimii ani, o modă sau un capriciu monden. Cristina Pavel, medic primar de medicină generală, declară într-un interviu la Digi 24: „Așa-zisa detoxifiere nu este întâlnită în manualele de medicină – vorbim de fapt de un efect depurativ, de așa-zisă curățire a sângelui”. La rândul lui, consultantul în nutriție Alee Blenche susține, în emisiunea de la Digi 24 a Izabelei Pănescu, Tinerețe jură bătrânețe, că „Rețeta ideală atunci când vrei să te apuci de așa-zisa detoxifiere este să lași corpul să își facă treaba. Corpul oricum se detoxifică. Problemele grave de sănătate apar atunci când intoxicația este mult mai rapidă decât capacitatea corpului de a se detoxifia”.

Punctul de vedere al doctorului Doina Ene, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice, nu face decât să completeze judecățile anterioare: „Sunt situații în care organismul funcționează perfect, pentru că el este o mașinărie întreagă, care are această funcție de detoxifiere foarte bine controlată, dar sunt situații în care noi forțăm nota: avem un consum alimentar neadecvat sau trăim într-un mediu foarte poluat, și atunci depășim capacitățile organismului de a face această epurare. Substanțele rezultate din metabolism ajung să aibă efecte toxice”.

69

La fel ca falsele academii, terapiile de detoxifiere, cu zurgălăii lor de marketing și cu aportul influencerilor și mai ales al influencerițelor, sunt pe punctul de-a deveni industrie. Adică de-a aduce profit. Asta nu e de condamnat, câtă vreme profitul nu e rezultatul unei înșelătorii care se repercutează negativ chiar asupra lucrului pe care-l doreai îmbunătățit: starea sănătății. România este însă o țară în care șlagărul Minte-mă frumos câștigă premiu după premiu, indiferent cine cântă și cine acompaniază. Destui oameni pur și simplu nu pricep că, în loc să se interneze pe o căruță de bani în spații care promit Nirvana și unde riscă alienarea la un pahar de smoothie verde, e preferabil să nu se îndoape, să nu-și tortureze organismul și să facă

Are sens