Matt Ridley: Astăzi, avem mai multe posibilităţi de a îmbunătăţi lumea decât în . urmă cu 50 de ani. După părerea mea, luând în considerare numărul de oameni carelucrează în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei, numărultehnologiilor pe care le au la dispoziţie, cantitatea de cunoştinţe pe care le-au acumulat, există toate motivele să
ne gândim că e mult mai probabil să fim capabili să rezolvăm o problemă astăzi decât acum o jumătate de secol -
cu toate că ne-am descurcat destul de bine şi atunci.
Aşadar, iată un aspect care ne dă speranţe.
Thomas Babington Macaulay s-a întrebat retoric, cu multtimp în urmă, în 1830: ,,În virtutea cărui principiu judecăm lucrurile atunci când, deşi sesizăm în trecut numaiprogrese, ne aşteptăm ca în viitor totul să decadă?"
Rudyard Griffiths: Perfect! Mă gândesc totuşi că adversarii din seara aceasta vor încerca să sugereze că aţi confundat fenomenul progresului cu fenomenul schimbăriişi al diferenţei. Într-adevăr, cu ·zece ani în urmă nu nefăceam selfie-uri cu telefonul mobil, însă doar pentru că
facem asta nu înseamnă că am progresat faţă de acum undeceniu. Care ar fi nuanţele între progres şi diferenţă?
Matt Ridley: Pentru a da un exemplu, mă gândesc că ar fidestul de greu să mergi în Africa la o mamă care tocmaişi-a pierdut copilul din pricina malariei şi să încerci s-oconsolezi spunându-i că reducerea ratei acelei epidemiimortale în lume a progresat. La nivel global, mortalitateacauzată de malarie a scăzut, doar în ultimii 15 ani, cu 60%,un procent extraordinar de mare. De fapt, schimbarea s-apetrecut de-a lungul timpului, datorită plaselor pentru patimpregnate cu insecticide şi altor lucruri - în orice caz,nu mulţumită tehnologiilor de vârf. Aşadar, nu e vorba înmod necesar de telefoane mobile sau computere; este doar
MATT RIDLEY
87
vechea şi naturala ingeniozitate omenească. Atunci cândprivim ce se întâmplă cu oamenii săraci, când vedem că
lumea lor se îmbunătăţeşte, n-avem cum să nu calificămce se petrece drept progres.
Rudyard Griffiths: O altă direcţie de atac ar putea pornide la ideea că, trăind într-o lume din ce în ce mai interconectată, e posibil ca faptul să atragă după. sine şi consecinţe nefaste, chiar.- în mod neintenţionat. Cunoşti,desigur, erorile de pe pieţele ipotecare din sudul Floridei,care au determinat rapid o contagiune financiară globală,stârnind criza din 2008. Vezi această interconectare cape un pericol? Se poate afirma că, cu cât relaţiile noastrecomplexe evoluează, cu atât creşte potenţialul de a avealoc un colaps?
Matt Ridley: Ei bine, în anumite privinţe cred că esteinvers. Conectivitatea mai mare a lumii ne face, de fapt,mai puţin vulnerabili la catastrofe. Permite-mi să dauexemplul comerţului internaţional cu alimente. În secolul al XVII-lea, a fost posibil ca 15% din populaţia Franţeisă moară din cauza a două recolte dezastruoase succesive,în timp ce la vecinii din Marea Britanie existau recoltemulţumitoare, astfel că englezii n-au avut asemenea probleme. Şi a fost posibil fiindcă pe atunci se făcea foartepuţin comerţ cu alimente: era extrem de costisitor să
transporţi mâncare, aşadar imposibil să fie hrăniţi străinii care sufereau de foame.
Astăzi, datorită comerţului global cu orice fel de produse,nu vom avea niciodată vreo foamete ca în trecut. O recoltă compromisă într-o regiune ar putea determina ouşoară creştere a preţului grâului pe plan mondial, dar egreu de crezut că recoltele din Australia, Ru_sia, Canada şiArgentina ar putea fi dezastruoase în acelaşi timp. Şi am
88
URMEAZĂ CELE MAI BUNE ZILE ALE OMENIRII?
văzut cu toţii că foametea din lume s-a diminuat fantasticîn ultimii 20-30 de ani.
Rudyard Griffiths: Exist{ un eveniment sau o idee caresă te facă să te îndoieşti de argumentaţia ta?
Matt Ridley: Sunt aspecte care mă îngrijorează - lucrurice au tendinţa să se îndrepte în direcţia greşită; dacă devinprea puternice, ar putea deraia progresul, evoluţia .. .
Rudyard Griffiths: La ce anume te referi?
Matt Ridley: Bunăoară, la superstiţii. Sau la faptul că dince în ce mai mulţi oameni sunt educaţi în spiritul fundamentalismului religios. Nu vorbesc despre o anumită
religie aici, vorbesc despre toate. Iar oamenii care au celemai fundamentaliste scopuri în diferitele religii aduc pelume un număr mai mare de copii.
Acum, dacă ei îşi urmează părinţii - deşi, din fericire,foarte adesea nu o fac -, ar putea creşte spectaculos numărul persoanelor cu opinii extremiste şi fundamentaliste. Aceasta nu a fost o problemă în trecut, pentru că
toată lumea încerca să aibă cât mai mulţi urmaşi cu putinţă, astfel încât odraslele fundamentaliştilor erau depă
şite numeric de cele ale oamenilor rezonabili. Dar eu suntcam îngrijorat de faptul că oamenii nerezonabili au maimulţi copii decât cei rezonabili - dacă pot să mă exprimastfel fără să jignesc pe nimeni.
Rudyard Griffiths: Nu ai jignit pe nimeni, stai liniştit.
Stimate Matt Ridley, îţi mulţumesc că ai venit la Toronto.
Ne bucurăm să te avem printre noi şi că vei participa lainteresanta dezbatere din această seară.
Matt Ridley: Mulţumesc, Rudyard.
STEVEN PINKER
Rudyard Griffiths: Bine aţi revenit la interviurile noastre premergătoare Dezbaterii Munk despre progres. Vomdezbate astăzi pe marginea temei „Pro sau contra: Urmează cele mai bune zile ale omenirii?" Sunt extrem deîncântat să îl am alături pe Steven Pinker - reputat omde ştiinţă american, psiholog şi autor de bestselleruri.
Steven, mă bucur că eşti cu noi aici, la Toronto.
