Take
a
Walk“,
TED,
februarie
2013,
http://www.ted.com/talks/nilofer_merchant_got_a_meeting_take_a_walk
?language=en.
Într-un articol din New York Times pe tema mersului pe jos, citat de Huffington, Merchant adaugă: „Îmi place enorm că, atunci când mergem umăr la umăr cu cineva, literalmente înfruntăm împreună o anumită
problemă sau situaţie. Îmi place că nu ne putem verifica poşta electronică
sau contul de Twitter în timpul şedinţelor în aer liber. Rămânem alerţi la tot ce se întâmplă în jurul nostru, simţurile ni se ascut, iar la plecare ne simţim învăluiţi de ceva ce rareori ne oferă şedinţele de la birou: sentimentul de bucurie“. David Hochman, „Hollywood’s New Stars: Pedestrians“,
16
august
2013,
http://www.nytimes.com/2013/08/18/fashion/hollywoods-new-stars-pedestrians.html?pagewanted=1&_r=2.
16. Un sondaj de opinie a arătat că numai 35% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani se declară interesaţi de aspectele legate de confidenţialitate în contextul convorbirilor purtate pe telefonul mobil, în timp ce respondenţii cu vârste mai mari de 40 de ani manifestă un interes puţin mai pronunţat. A se vedea „Can Data Become a New Currency?“, Amdocs Survey, 2013, http://www.amdocs.com/vision/documents/survey-highlights.pdf. În schimb, atunci când oamenii au fost chestionaţi cu privire la o anumită formă de supraveghere – „Credeţi că ar trebui să i se permită Guvernului să le monitorizeze tuturor cetăţenilor corespondenţa electronică şi alte tipuri de activităţi online în cazul în care autorităţile declară că această măsură ar putea preveni eventualele atacuri teroriste?“
–, 52% dintre respondenţi s-au declarat împotriva acestei practici.
„Majority Views NSA Phone Tracking as Acceptable Anti-Terror Tactic“, Pew Research Center for the People and the Press, 10 iunie 2013,
http://www.people-press.org/files/legacy-pdf/06-10-
13%20PRC%20WP%20Surveillance%20Release.pdf.
17. Sara M. Watson, „Data Doppelgängers and the Uncanny Valley of Personalization“,
The
Atlantic,
16
iunie
2014,
http://www.theatlantic.com/technology/archive/2014/06/data-doppelgangers-and-the-uncanny-valley- of-personalization/372780.
18. Jack Balkin, „Information Fiduciaries in the Digital Age”“, Balkinization
(blog),
Yale
Law
School,
5
martie
2014,
http://balkin.blogspot.com/2014/03/information-fiduciaries-in-digital-age.html, apud Jonathan Zittrain, „Facebook Could Decide an Election Without Anyone Ever Finding Out“, New Republic, 1 iunie 2014, http://www.newrepublic.com/article/117878/information-fiduciary-solution-facebook-digital-gerrymandering.
19. Prin intermediul unui studiu, un grup de utilizatori Facebook au descoperit modul în care acest serviciu decide ce le apare în fluxul de ştiri şi ce nu. Mai mult de jumătate dintre participanţi au început studiul fără să ştie că fluxul lor de ştiri era controlat, crezând că tot ce publicau prietenii lor avea să le apară acolo. Aceştia s-au împotrivit iniţial practicii
de selectare a conţinutului, însă un studiu ulterior a arătat că, odată ce oamenii au aflat despre această procedură „reprobabilă“, soluţia lor a fost să încerce să determine procesul de selecţie să lucreze în favoarea lor. Au încercat astfel să anticipeze acţiunile platformei Facebook. Există multe modalităţi de a manipula sistemul: putem menţiona nume de branduri în postările noastre, în aşa fel încât acestea să fie remarcate; putem încerca să mărim numărul postărilor făcute de membrii familiei care ne apar în fluxul de ştiri dacă nu uităm să apăsăm de fiecare dată butonul „Îmi place“ la postările lor.
Legat de această temă, vezi Christian Sandvig, Karrie G. Karahalios, Cedric Langbort, „Uncovering Algorithms: Looking Inside the Facebook Newsfeed“, Berkman Luncheon Series, Harvard Law School, Cambridge, Massachusetts, 21 iulie 2014. Videoclipul integral este disponibil
la
