http://cyber.law.harvard.edu/interactive/events/luncheon/2014/07/sandvig karahalios. Vezi şi Tarleton Gillespie, care aminteşte o discuţie personală
purtată cu Danah Boyd în „The Relevance of Algorithms“, Media Technologies: Essays on Communication, Materiality, and Society, Tarleton Gillespie, Pablo J. Boczkowski, Kirsten A. Foot (ed.), The MIT
Press, Cambridge, Massachusetts, 2014.
20. Evgeny Morozov, „Only Disconnect“, The New Yorker, 28 octombrie 2013, http://www.newyorker.com/magazine/2013/10/28/only-disconnect-2.
21. În ceea ce priveşte tehnologia şi nevoile sale, am fost influenţată de-a lungul carierei mele de activitatea lui Bruno Latour. Vezi, de exemplu, Science in Action: How to Follow Scientists and Engineers Through Society, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1999
[1987], trad. Catherine Porter, Aramis, or the Love of Technology, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 2002 [1996].
22. Vezi Jürgen Habermas, The Structural Transformation of the Public Sphere: An Inquiry into a Category of Bourgeois Society, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1991 [1962]. Apud Steven Miller, Conversation: A History of a Declining Art, Yale University Press, New Haven, Connecticut, 2007, p. 91.
23. Apud ibid. : p. 90.
24. Apud ibid. : p. 91.
25. Henry David Thoreau, Walden, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 2004 [1854], p. 17.
Sfârşitul uitării
1. Henry David Thoreau, Walden, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 2004 [1854], p. 141.
2. Pentru antrenarea în vederea interviului de angajare, vezi Mohammed (Ehsan) Hoque, Matthieu Corgeon, Jean-Claude Martin et al., „MACH: My
Automated
Conversation
coacH“,
http://web.media.mit.edu/~mehoque/Publications/13.Hoque-etal-MACH-UbiComp.pdf. Pentru mai multe detalii despre un psihoterapeut automatizat, chiar dacă este vorba despre unul care încă mai beneficiază
de contribuţia umană, sperând totuşi să elimine cât mai curând această
limitare a sistemului, vezi Rob Morris, Rosalind Picard, „Crowdsourcing Collective Emotional Intelligence“, Proceedings of CI 2012, http://www.robertrmorris.org/pdfs/Morris_Picard_CI2012.pdf. Pentru o primă impresie asupra unui robot care aspiră să devină un tovarăş fidel şi capabil de emoţii, vezi Jibo, dezvoltat de Cynthia Breazeal, unul dintre cei mai renumiţi cercetători din lume în domeniul roboţilor sociali, http://www.myjibo.com.
3. Pentru o discuţie mai amplă despre „punctul de incidenţă robotic“, vezi Sherry Turkle, Alone Together: Why We Expect More from Technology and Less from Each Other, Basic Books, New York, 2011, pp. 23–147.
4. Articolul iniţial al lui Joseph Weizenbaum cu privire la programul ELIZA a fost scris în 1966: Joseph Weizenbaum, „ELIZA: A Computer Program for the Study of Natural Language Communication Between Man and Machine“, Communications of the ACM 9, nr. 1 (ianuarie 1966), pp. 36–
45. Zece ani mai târziu, cartea sa, Computer Power and Human Reason: From Judgment to Calculation, a criticat aspru iniţiativa inteligenţei artificiale.
5. Pentru o prezentare generală a roboţilor sociabili realizată de doi lideri în domeniu, vezi Rodney Brooks, Flesh and Machines: How Robots Will Change Us, Pantheon, New York, 2002, şi Cynthia Breazeal, Designing
Sociable Robots, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 2002.
6. Vezi, de exemplu, interacţiunea cu robotul Kismet: MIT CSAI, „Kismet and
Rich“,
MIT
AI
video,
http://www.ai.mit.edu/projects/sociable/movies/kismet-and-rich.mov.
7. Anthony DeCasper, „Of Human Bonding: Newborns Prefer Their Mothers’ Voices“, Science 208, nr. 4448 (1980), pp. 1174–1176, doi: 10.1126/science.7375928.
8. Judith Shulevitz a adunat o serie de dovezi privind vulnerabilitatea oamenilor faţă de discuţiile cu roboţii, inclusiv aceasta. Vezi Judith Shulevitz, „Siri, You’re Messing up a Generation of Children“, New Republic,
2
aprilie
2014,
http://www.newrepublic.com/article/117242/siris-psychological-effects-children.
9. Pentru o privire de ansamblu, vezi Giacomo Rizzolatti, Laila Craighero,
„The MirrorNeuron System“, Annual Review of Neuroscience 27 (2004), pp. 169–192, doi:10.1146/annurev.neuro.27.070203.144230.
10. Emmanuel Levinas, „Ethics and the Face“, Totality and Infinity: An Essay on Exteriority, Alphonso Lingus (trad.), Duquesne University Press, Pittsburgh, Pennsylvania, 1969.
11. Am colaborat cu Cynthia Breazeal şi Brian Scasellati, proiectanţii roboţilor umanoizi Kismet şi Cog, în vederea analizei reacţiilor copiilor la aceşti roboţi sociabili. Poveştile referitoare la copii şi roboţi care urmează sunt extrase din rapoartele mele privind această activitate. Vezi Sherry Turkle, Alone Together, pp. 84–101.
