O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
79
În aplicarea acestui text legal, cererea de chemare în judecată poate avea ca obiectdeclararea rezoluţiunii sau a rezilierii doar a unei părţi din contract, iar nu a contractuluiîn întregul său.
Taxa judiciară de timbru aferentă acestei cereri se stabileşte prin raportare la valoareaobiectului său, ce coincide cu valoarea folosului patrimonial ce s-ar obţine, direct sauindirect, în patrimoniul titularului cererii în eventualitatea admiterii cererii.
În ipoteza în care identificarea vreunui astfel de folos patrimonial nu este cu putinţă,cererea se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 27 dinordonanţă.
4.13. Cererea privind „repunerea părţilor în situaţia anterioară" (cererea în restituireaprestaţiilor) dedusă judecăţii prin intermediul unui capăt de cerere accesoriu111
În primul rând, denumirea riguroasă a „cererii privind repunerea părţilor însituaţia anterioară" este, în accepţiunea noului Cod civil, aceea de cerere în restituireaprestaţiei121• Astfel, această instituţie juridică este reglementată în titlul VIII al cărţii a V-a dincod131, purtând denumirea de „Restituirea prestaţiilor", ,,repunerea în situaţia anterioară"
fiind o sintagmă uzitată în reglementarea anterioară pentru principiul restitutio in integrum,
regulă a efectelor juridice ale desfiinţării retroactive a unui act juridic.
În al doilea rând, reclamantul nu poate pretinde, în condiţiile legii, pe calea uneicereri în justiţie, decât restituirea propriei prestaţii executate, şi anume obligarea pârâtuluisă îi restituie bunul ce a făcut obiectul prestaţiei sale.
Reclamantul nu justifică condiţia calităţii procesuale, prevăzută de art. 32 alin. (1)lit. b) C. proc. civ., şi nici pe cea a interesului, prevăzută de lit. d) a aceluiaşi text legal,pentru a deduce judecăţii şi o cerere având ca obiect obligarea sa la restituirea cătrepârât a bunului ce a făcut obiectul prestaţiei pe care acesta din urmă a executat-o faţă
de reclamant141• Astfel, în acest caz, pe de o parte, nu există identitate între reclamantşi subiectul activ al raportului juridic litigios privind restituirea prestaţiei executate depârât, raportat la art. 36 teza I C. proc. civ. şi art. 1.636 C. civ., potrivit căruia dreptul larestituire aparţine celui care a efectuat prestaţia supusă restituirii sau, după caz, unei1'1 Acest comentariu, cu anumite modificări de conţinut, a fost publicat anterior sub formă dearticol - D.N. THEOHARI, Regimul juridic al timbrării cererii în restituirea prestaţiei. Scurte reflecţii
în privinţa aplicării art. 3 alin. (2) fit. a) teza a li-a şi a art. 8 alin. {2) din O. U.G. nr. 80/2013 privind
taxele judiciare de timbru - în volumul Jn memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi
dreptul substanţial /a începutul mileniului al III-iea, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, p. 948-954.
121 A se vedea, în acelaşi sens, A. DANCIU, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 129-130.
131 Potrivit art. 1.635 alin. (1) C. civ., restituirea prestaţiilor are loc ori de câte ori cineva esteţinut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite în temeiul unui act juridic desfiinţat ulterior cuefect retroactiv.
141 Art. 33 teza I C. proc. civ. prevede că interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal,născut şi actual. Doctrina juridică a stabilit că cerinţa caracterului personal al interesului, condiţie deexercitare a acţiunii civile, denotă ca folosul practic să vizeze pe cel care recurge la forma procesuală,iar nu pe adversarul său. A se vedea V.M. CIOBANU, în V.M. CIOBANU, M. NICOLAE (coord.), FLA. BAIAS,V. BELEGANTE, T.C. BRICIU, V.M. CIOBANU, C.C. DINU, GH. FLOREA, M. FODOR, O.A. GHINOIU, I. GÎLCĂ,C. IRIMIA, A. NICOLAE, M. NICOLAE, E. 0PRINA, A. RĂDOI, M. STANCU, Ş.AL STĂNESCU, A. ŞTEFĂNESCU,M. TĂBÂRCĂ, M. URSUŢA, GH.l. ZIDARU, Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat. Voi. I -
art. 1-526, ed. a 2-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 160.